Live & online: Întîlnire Alecart cu Andreea Răsuceanu & „Vîntul, duhul, suflarea”
https://www.ziarulmetropolis.ro/live-online-intilnire-alecart-cu-andreea-rasuceanu-vintul-duhul-suflarea/

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom şi Librăria Humanitas de la Cişmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecţia „Fiction Ltd”.

Un articol de Liliana Matei|20 mai 2021

Participă: Alina Sava, Andrada Strugaru, Ioana Lionte
Moderează: Nicoleta Munteanu
„Tragedia unui frontierist, dispărut în apele Dunării, în încercarea disperată de a emigra în anii comunismului, a familiei lui, traumatizată de incertitudine şi absenţă, suferinţa copiilor lipsiţi de dragostea parentală, transmisă de la o generaţie la alta, competiţia dintre fraţi pentru afecţiunea mamei sînt doar cîteva din temele celui de-al doilea roman al Andreei Răsuceanu, Vîntul, duhul, suflarea. Ficţiunea şi documentul se întîlnesc într-o istorie fabuloasă care coboară două secole, pînă în vremea boierilor antiunionişti, trece, cu pagini răscolitoare, prin foametea de după război şi prin anii stalinismului, ajungînd în stricta actualitate.

Romanul anului 2020, după părerea mea, Vîntul, duhul, suflarea o plasează pe Andreea Răsuceanu alături de cele mai puternice voci ale prozei actuale.” (Gabriela Adameşteanu)

„…o prozatoare elevată, matură, ilustrativă pentru cîteva tendinţe ale prozei noastre mai recente, scrise de autori (şi, îndeosebi, autoare) debutaţi la deplina maturitate: atracţia retro şi «orientalo-balcanică» a secolului al XIX-lea; retrăirea «vîrstelor dintîi», între un comunism fantomatic şi un postcomunism debusolat; opţiunea pentru «romanul de familie» în cheie (post)traumatică; mixajul de autenticism obsesional şi realism magic, poematizant. Dincolo de aceste ingrediente, există la Andreea Răsuceanu o seriozitate discretă a implicării, un dramatism al căutării de sine prin alţii, motivat probabil biografic, un autenticism cu măşti aşadar, generator de atmosferă intensă, pe de o parte, creator de «lumi», istorii şi geografii intime, pe de alta; un aliaj foarte special de M. Blecher şi Gabriela Adameşteanu, într-o formulă proprie de «literatură spectrală».” (Paul Cernat)

Andreea Răsuceanu este prozatoare şi critic literar, autoarea mai multor volume bazate pe metoda geocriticii. Pentru prima ei carte, o versiune a tezei de doctorat, Cele două Mîntulese (2009), a fost nominalizată la premiile României literare, ale Uniunii Scriitorilor din România şi la Marile Premii Prometheus. În 2013 a apărut Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, carte nominalizată la premiile Uniunii Scriitorilor din România şi la premiile revistei Observator cultural, pentru care a primit premiul Tînărul critic al anului 2013. În 2016 publică Bucureştiul literar. Şase lecturi posibile ale oraşului. În 2019 a apărut Dicţionar de locuri literare bucureştene (împreună cu Corina Ciocârlie), pentru care a primit Premiul AgenţiadeCarte.ro, secţiunea eseu, publicistică, memorialistică. A publicat proză scurtă în reviste literare şi în volume colective. A coordonat volumul colectiv 16 prozatori de azi.lit (2018). În 2018 a publicat romanul O formă de viaţă necunoscută, nominalizat la toate premiile literare din România, pentru care a primit premiul Scriitorul lunii ianuarie, desemnat de Uniunea Scriitorilor din România, şi Premiul pentru proză al revistei Ateneu şi care a fost selecţionat la Festivalul Primului Roman de la Chambéry (Franţa). Romanul este în curs de traducere în limbile franceză şi turcă. Vîntul, duhul, suflarea este al doilea roman din trilogia ce are ca punct de legătură un sat situat în apropierea Dunării, C.

05
/05
/14

T. O. Bobe, scriitorul care a dat acum zece ani „Cum mi-am petrecut vacanța de vară“, o carte de o forță de expresie, ba chiar și de un succes rareori egalate, T. O. Bobe, scriitorul care a revenit în 2011 cu „Contorsionista“, ne-a oferit un scurt interviu din care va rezulta că a scrie cărți în România echivalează cu a merge pe o sârmă imposibilă care arareori duce undeva.

02
/05
/14

Secolul XIX a reprezentat o perioadă ȋnsemnată ȋn istoria literaturii spaniole. Ocupația franceză din primele decenii a știrbit avȃntul creativ al spaniolilor. Ȋn 1833 ȋnsă, moartea lui Fernando VII a prilejuit instalarea romantismului prin scriitori ca Ángel de Saavedra sau José Zorrilla. Și cum iubirea a reprezentat dintotdeauna o sursă inepuizabilă de inspirație pentru romantici, ȋn anii 1800 au luat naștere numeroase opere valoroase din care se desprind povești diafane și drame psihologice inedite. 

30
/04
/14

În perioada 30 aprilie-18 mai 2014, Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români şi cel mai tradus autor de limbă română, se va afla în România pentru mai multe întîlniri cu cititorii.

30
/04
/14

Admit: doar v-am ademenit cu acest titlu. Nu e ca și cum aș ști. Altfel, vă trimiteam ilustrate din Lanzarote sau ceva. Nu e cazul.

29
/04
/14

Librăria Humanitas de la Cişmigiu va găzdui astăzi (29 aprilie), de la ora 19.00, o nouă întâlnire a Clubului Cărţile Denisei, care va avea ca subiect cartea „Tabachera din Bagombo” de Kurt Vonnegut, aparută recent la editura Humanitas.

27
/04
/14

Rusia – controversată și ȋntinsă, țara marilor artiști și a marilor orgolii politice. Ar fi aproape imposibil să o cuprinzi ȋntr-o singură carte. Natalia Kliuceariova ȋși propune să-i capteze esența, sufletul alcătuit din frȃnturi de viață. Uneori triste, alteori posedȃnd o carismă neȋnțeleasă, piesele de puzzle se compun pentru a crea o Rusie ȋn care descoperi mereu ceva surprinzător.

26
/04
/14

Am citit abia acum, bărbat la 30 de ani, “De ce fierbe copilul în mămăligă” (Polirom, 2013). Am simțit, abandonându-mă unui entuziasm când insolent, când resemnat, inima îmbătrânindu-mi. Trăiesc de atunci ca și cum aș ști răspunsul la o întrebare care nu i-a fost pusă, de fapt, niciodată nimănui. M-am întâlnit cu Aglaja Veteranyi, autoarea, așa cum un drum îmbrățișează un alt drum la o răscruce.

19
/04
/14

Paisprezece titluri semnate de Gabriel Garcia Marquez au apărut în ultimii 20 de ani în România şi s-au vândut în peste 600.000 de exemplare, au declarat pentru agenţia Mediafax reprezentanţii editurii Rao, care deţine exclusivitatea la nivel naţional pentru operele scriitorului columbian.

18
/04
/14

Gabriel García Márquez a fost, așa cum rezultă și din scurtele ferpare întocmite ad-hoc în lumile noastre virtuale, cel mai popular, cel mai iubit scriitor al timpurilor noastre.

10
/04
/14

Astăzi, de la ora 18.30, la Librăria Dalles din Bucureşti, Editura Cartea Românească vă invită la aniversarea a 100 de ani de la naşterea poetei Maria Banus, eveniment marcat de apariţia a două volume inedite de memorialistică, Însemnările mele, disponibile şi în ediţie digitală.

09
/04
/14

Scriitorul columbian Gabriel Garcia Marquez, laureatul premiului Nobel pentru literatură pe anul 1982, spitalizat pe 31 martie, din cauza unei infecţii pulmonare şi urinare, a fost externat marţi.

07
/04
/14

Dan Alexe a scris „Miros de roşcată amară şi alte povestiri” (Humanitas, 2014). Sunt puține paginile care se mai pot scrie de-acum la același nivel al limbii române în proza scurtă.

01
/04
/14

Marţi, 1 aprilie, începând cu ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu va fi gazda unei seri dedicate romanului Ultimul nud de Ellis Avery, unul dintre cele mai îndrăzneţe romane publicate în 2012. Volumul reînvie atmosfera boemă din Parisul anilor nebuni, evocând atât figura fascinantă şi scandaloasă a pictoriţei Tamara de Lempicka, cât şi pe cea a celebrului ei model, Rafaela, care i-a fost marea iubire.