Lucian Boia: „Românii au mai mult cultura compromisului, decât cultura rezistenţei“
https://www.ziarulmetropolis.ro/lucian-boia-romanii-au-mai-mult-cultura-supunerii-cultura-compromisului-decat-cultura-rezistentei/

România este altfel, dar nu chiar atât de altfel. Istoricul Lucian Boia a vorbit despre ultima sa carte, despre influenţa comunismului, despre viitor şi despre egalitatea dintre sexe, în cea mai recentă emisiune „Garantat 100%“.

Un articol de Andrada Văsii|1 iulie 2013

România este altfel, dar nu chiar atât de altfel. Istoricul Lucian Boia a vorbit despre ultima sa carte, despre influența comunismului, despre viitor și despre egalitatea dintre sexe, în cea mai recentă emisiune ,,Garantat 100%“.

„Nu îmi doresc nimic special. Eu mă simt bine chiar dacă unii consideră că am criticat prea tare România. Eu mă simt bine în România. Mă simt normal, acesta e locul meu. Îmi văd de treabă, iar treaba mea este să scriu cărți. Altceva nici nu prea știu să fac“, i-a spus Lucian Boia lui Cătălin Ştefănescu, la începutul emisiunii „Garantat 100%“, difuzată duminică seara pe TVR1.

Apoi a vorbit despre demarajul Occidentului, despre legătura dintre mortalitatea infantilă și lipsa autostrăzilor,  despre viitor, despre egalitatea dintre rase și sexe. Mai jos sunt câteva fragmente din discursul său.

Puteți urmări înregistrarea integrală a emisiunii aici.

„Nu numai România este altfel. Toate țările, toate națiunile sunt altfel, sunt asemănătoare pe o parte, dar și cu diferențe. Deci altfel sunt toți. S-au împiedicat unii de titlu. Cum era să îmi intitulez cartea? «De ce este România altfel după cum și alții sunt altfel»? Pur și simplu este un titlu care s-a dorit expresiv, fără să fie incorect prin asta. Întrebarea care duce lucrurile puțin mai departe este aceea dacă România nu este puțin încă mai altfel.

Citiţi şi: VIDEO Cum vede Lucian Boia lumea viitorului

Recent auzeam informația asta: România este pe primul loc la mortalitatea infantilă. A fost pe primul loc și în perioada interbelică. Suntem tot pe ultimul loc la construcția de autostrăzi. Ce legătură are mortalitatea infantilă cu autostrăzile? Aparent nu are nici una, dar legătura este cu evoluția de ansamblu a României. Cred că în România – sigur că e greu de numărat, punct cu punct – s-au adunat ceva mai multe dereglări, ceva mai multe neajunsuri decât în alte societăți europene. Și nu  de ieri, de alaltăieri.

„România nu e țara cu potențialul cel mai scăzut din Europa; dar de ce e țara care, în multe privințe, se află la coada Europei? Aici se pot da răspunsuri, unele dintre ele mult prea simple, cu care nu am cum să fiu de acord. «Din cauza guvernării actuale. Sau din cauza guvernului dinainte. Sau din cauza guvernului dinaintea guvernului dinainte.» E cam puțin.“

Lucian Boia,
istoric

Bun, se dă în mare măsură vina pe comunism. Cu asta sunt de acord, dar până la un punct, fiindcă și comunismul a dereglat atât de tare lucrurile, le-a dereglat până la urmă mai rău la noi decât în alte părți. De ce? Pentru că și comunismul s-a așezat într-o societate în care întârzierile și dereglările existau. Și ne uităm la România interbelică, care înseamnă o elită intelectuală excepțională, dar – în același timp – societatea românească, în profunzimile ei, prezintă elemente de mare întârziere.

Deci România interbelică este țara europeană cu cel mai mare procent de analfabeți. Și, raportând la elita excepțională, probabil că avem contrastul cel mai mare pe care-l prezintă o societatea europeană în perioada interbelică, între nivelul cel mai de sus și nivelul cel mai de jos.“

„Eu nu i-am vorbit de rău pe români în cartea mea. Eu am vorbit de rău, dacă pot să zic așa, de România. Nu românii sunt în cauză, nu un dat psihologic fundamental. Eu nu mă refer la psihologia românilor, mă refer la întârzierile românești, dar acestea sunt întârzieri istorice ale României care nu-i condamnă în nici un fel pe români. Românii au avut o anumită istorie până astăzi, vor putea avea, nu știu ce istorie, dar vor avea o istorie și de acum înainte, care s-ar putea să fie cu totul diferită de istoria de până astăzi.“

Lucian Boia

Nu chiar atât de altfel

„Om fi noi altfel, dar nu suntem chiar atât de altfel. Dar, se adaugă probabil și o anumită cultură paternalistă, un anume respect față de putere, o anume încetineală față de reacțiile împotriva puterii, împotriva abuzurilor puterii. Lucrurile se leagă mai greu la noi, nu numai în pătura intelectuală, ci în general. Românii chiar protestează când protestează (Răscoala din 1907, decembrie 1989); însă, până la aceste proteste masive care se lasă și cu vărsare de sânge – ceea ce nu e bine -, ar fi mai bun un reglaj fin, de la o zi la alta. În rest, românii au mai mult cultura supunerii, cultura compromisului, decât cultura rezistenței.

Oamenii fac istoria. Însă istoria este alcătuită din atâtea elemente, încât până la urmă rezultanta este oarecum abstractă. Dacă vrei să forțezi istoria, nu reușești să o forțezi. Uitați-vă la comunism, a încercat să schimbe complet sensul istoriei, să construiască o altă lume și a eșuat în mod lamentabil.

„Politicile ușor voluntariste s-ar putea să dețină unele rezultate dacă nu forțezi istoria, dacă mergi în sensul ei. Sigur că românii și-au făcut istoria, dar nu numai românii și-au făcut istoria lor. Pentru că suntem într-o istorie mai generală: sunt și popoarele care ne înconjoară, sunt toate evenimentele pe care nu ai avut cum să le controlezi. Nu noi i-am adus pe turci în Europa, nu?“

Lucian Boia

România,  în viitor

„Despre viitor se spun doar prostii. Dacă vreți să spun prostii, ne putem juca, sigur că da. M-am ocupat puțin de chestiunea aceasta a viitorului, pentru că s-au făcut tot felul de scenarii – în secolul XIX despre secolul al XX-lea, în secolul al XX-lea despre secolul al XXI-lea; și sunt de tot hazul. Toate au căzut alături de evoluția reală a istoriei. De lucrul acesta sunt sigur.

Nu sunt sigur de multe lucruri, dar de acesta sunt: nu avem nici cea mai mică capacitate de a prefigura viitorul. Sunt prea multe lucruri care se combină. Bineînțeles ne putem preface că știm câte ceva și putem spune prostii, dacă vreți. Pot să intru în jocul acesta. Dar avertizez că nu voi spune nimic demn de luat în seamă.“

„Viitorul va fi foarte diferit de prezent. Vom trăi în altă lume. Civilizația actuală este creația Occidentului și aproape numai a Occidentului. Acum e clar că Occidentul a început să dea semne de oboseală.”

Lucian Boia

Mitologii despre inegalitate

„M-am ocupat de mitologiile secolului XIX și sunt mitologii axate pe inegalitatea, în mare măsură imaginară, mult amplificată, în ce privește rasele. Avem rasa albă, albii care nu sunt chiar albi, pieile roșii care nu sunt roșii… Am avut cu ani în urmă, în Franța, o discuție cu o tânără coreeană care îmi spunea indignată: «De ce se spune despre noi că suntem galbeni, când de fapt nu suntem galbeni?». Bineînțeles că nu sunt galbeni, dar a  fost împărțirea aceasta strictă în rase, sigur și o ierarhizare. Rasa albă care este deasupra, după aceea o ierarhizare în interiorul rasei albe – nordicii, germanicii care erau superiori meridionalilor – și totul era o ierarhie rasială, care e și incorectă și, ideologic vorbind, intolerabilă.

Cred că este intolerabil să vorbim despre inegalitate între rase, cred că este intolerabil să vorbim în interiorul speciei umane despre inegalitate între bărbați și femei și așa mai departe, dar, în același timp, cred că există și diferențe pe lumea aceasta care îmbogățesc specia umană, nu o sărăcesc. Există și între rase, și între bărbați și femei. Ce facem? Ajungem la un singur sex? Ar fi o lume foarte plicticoasă.

Eu pledez pentru egalitate în sensul larg al termenului, pledez fără nici cea mai mică concesie, pentru respectarea demnității umane, dar, în același timp, cred că este cazul să ne asumăm și diferențele care sunt de tot felul. Lumea este egală într-un sens, dar este și foarte diversă.“

Foto: Radu Sandovici www.vertizontal.ro / Librăria Humanitas de la Cişmigiu

19
/01
/17

Primăria Municipiului București, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București îi invită pe iubitorii teatrului la premiera oficială a spectacolului ARTISTS TALK - un spectacol despre etica artistului în contextul social și politic de azi -, realizat de Gianina Cărbunariu. Premiera oficială are loc pe 25 și 26 ianuarie, de la ora 20:00

19
/01
/17

Loalwa Braz Vieira, interpreta hitului mondial Lambada, a fost găsită moartă carbonizată în mașina sa, joi, la Saquerema, pe litoralul regiunii Rio de Janeiro. Grupul Kaoma, înfiinţat în 1985, a devenit celebru cu hituri precum „Chorando Se Foi (Lambada)”, „Dançando Lambada” şi „Lambamor”.

19
/01
/17

„Statele unite ale iubirii”, drama scrisă și regizată de polonezul Tomasz Wasilewski, intră de mâine în cinematografe din: București, Bârlad, Botoșani, Brașov, Cluj, Constanța, Deva, Gura Humorului, Focșani, Iași, Odobești, Pitești, Târgu Mureș, Timișoara, distribuit de Transilvania Film.

19
/01
/17

Romanul „Cinci colțuri” (cea mai recentă carte a lui Mario Vargas Llosa), în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari, a văzut lumina tiparului la Humanitas Fiction, la sfârșitul anului trecut, în seria de autor dedicată marelui scriitor peruan.

19
/01
/17

Casa de Producție TVR vine cu o ediţie In memoriam Ion Besoiu, în această seară, de la ora 20:10, la TVR 2, TVR HD şi online pe TVR+. „Livada de vişini”, în regia lui Alexandru Lustig, ultimul spectacol de teatru tv în care a jucat Ion Besoiu. Valeria Seciu, Ion Besoiu, Dan Aştilean, Marian Râlea, Anca Sigartău, Gelu Niţu, Ioana Anastasia Anton, Dan Rădulescu apar în distribuţia spectacolului.

18
/01
/17

Cel mai longeviv spectacol din repertoriul Teatrului Odeon, ”Gaiţele”, de Alexandru Kiriţescu, în regia Alexandru Dabija, revine, după o pauză de mai mult de un an. Cea de-a 222-a reprezentaţie va avea loc în această seară (miercuri), de la ora 19.00.

18
/01
/17

Unul dintre cei mai cunoscuţi actori români, Ion Besoiu, a murit, astăzi, la vârsta de 85 de ani, la institutul pentru boli cardio-vasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu", din Capitală. De-a lungul bogatei sale cariere, Ion Besoiu ainterpretat zeci de roluri în pe scenă și pe platourile de filmare.

18
/01
/17

Critic (constructiv) de teatru, curator de evenimente culturale din & dimprejurul teatrului, editor, traducătoare, observator, comentator și producător de proiecte culturale ce deschid teatrul spre diferite alte forme de creativitate artistică.

18
/01
/17

Saroo are doar 5 ani când se pierde de fratele lui mai mare și ajunge într-un tren care-l duce de-a lungul Indiei, în Calcutta, la mii de kilometri depărtare de locul unde s-a născut şi de familie. Înainte de a fi adoptat de un cuplu din Australia, micuţul supravieţuieşte numeroaselor încercări şi primejdii întâlnite. Apoi, 25 de ani mai târziu, porneşte în căutarea familiei sale, încercând să reajungă acasă.

17
/01
/17

Comedia 6,9 pe scara Richter, în regia lui Nae Caranfil ,va ajunge în 39 de oraşe şi peste 65 de ecrane din ţară, începând cu 20 ianuarie. Miercuri, 18 ianuarie, fanii regizorului sunt aşteptaţi la o proiecţie specială în avanpremieră, care va avea loc de la ora 20.00 la Grand Cinema & More Băneasa. Proiecţia va fi precedată de o sesiune de autografe cu Nae Caranfil, începând cu ora 19.30, în foaierul cinematografului.

17
/01
/17

În această seară, de la ora 19.00, la ceainăria Cărturești Verona, editura Nemira lansează o carte fundamentală pentru istoria ideilor, tradusă pentru prima dată în România: Numărul de aur. Rituri și ritmuri pitagoreice în dezvoltarea civilizației occidentale, de Matila C. Ghika. Volumul cuprinde o scrisoare către autor semnată de Paul Valéry, prefață de Basarab Nicolescu și este tradusă din limba franceză de Adrian Pătrușcă.

17
/01
/17

La 20 de ani de la dispariția lui Ion Voicu, fiul acestuia, Mădălin Voicu va dirija Orchestra Naţională Radio într-un concert In memoriam. Alexandru Tomescu va cânta pe vioara Stradivarius Elder Voicu Concertul nr. 5 în la major pentru vioară și orchestră, KV 219 de Mozart.