-->

Lupul de pe Wall Street. Opulenţă şi depravare
https://www.ziarulmetropolis.ro/lupul-de-pe-wall-street-opulenta-si-depravare/

CRONICĂ DE FILM „Lupul de pe Wall Street“ este extravagant şi, pe alocuri, excesiv. Martin Scorsese oferă un divertisment cinematografic de mare clasă, dar pare indecis între a satiriza cinismul lumii financiare şi a glorifica opulenţa reprezentanţilor acesteia.

Un articol de Ionuţ Mareş|5 ianuarie 2014

CRONICA DE FILM Bazat pe povestea reală a unui agent de bursă, „Lupul de pe Wall Street“ este extravagant şi, pe alocuri, excesiv. Martin Scorsese oferă un divertisment cinematografic de mare clasă, dar pare însă indecis între a satiriza cinismul lumii financiare şi a glorifica opulenţa reprezentanţilor acesteia.

Gândiţi-vă la poncifele pe care cinemaul american le-a construit de-a lungul timpului în jurul marilor escroci, reali sau inventaţi, ce şi-au dobândit faima pe Wall Street (Gordon Gekko întruchipat de Michael Douglas este unul dintre cei mai cunoscuţi). Inteligenţi, cinici şi cu dorinţa nestăvilită de îmbogăţire cu orice risc. Dependenţi de bani (cât mai mulţi), lux (cât mai epatant), femei (cât mai sexy) şi, eventual, droguri (cât mai tari).

Bazându-se pe cartea autobiografică a lui Jordan Belfort, în „Lupul de pe Wall Street“/”The Wolf of Wall Street“ scenaristul Terence Winter şi versatul regizor Martin Scorsese preiau fără reţinere astfel de mărci rezultate din îmbinarea adevărului cu legenda.

Clişee pe care le salveză de la banalitate prin exacerbare, prin amplificarea lor până la un grotesc ce devine cool. Prin proiectarea lor într-o zonă care suspendă verosimilul, imaginând o metaforă a unei lumi dincolo de bine şi rău, de raţional şi iraţional. O lume dominată de dolari şi în căutarea unui Mesia care să arate drumul spre succes, una din ideile vehiculate în film fiind aceea că fiecare om simplu îşi doreşte să se îmbogăţească.

Un astfel de şef de trib – înfăţişarea lumii agenţilor de bursă ca un trib sălbatic dominat de cultul câştigului este insistent punctată – se arată brokerul devenit miliardar Jordan Belfort, interpretat de un Leonardo DiCaprio care se lansează cu voluptate în excesele ce îi definesc personajul – ahtierea după bani, droguri şi sex (rar atâtea femei goale şi moduri de a consuma cocaină într-un film).

lupul de pe wall street

Scenă din filmul „Lupul de pe Wall Street“

Jordan Belfort, un tânăr sărac, intră în a doua jumătate a anilor ’80 în lumea agenţilor de bursă, unde este iniţiat de un straniu superior (Matthew McConaughey) – discuţia de la masă dintre cei doi este una din cele mai bune mostre din neconvenţionalul, umorul şi uneori absurdul dialogurilor.

După o cădere şi o revenire pe cont propriu (urmate, mai târziu, de un divorţ de o soţie cuminte şi recăsătorirea cu o bombă sexy blondă), ajunge în anii ’90 una din cele mai controversate figuri din lumea financiară americană – fiind supranumit de presă „Lupul de pe Wall Street“.

Ceea ce ar putea părea o poveste banală despre mărire şi decădere devine la Scorsese un film de aproape trei ore în care extravaganţa „lupului” şi a anturajului său masculin (nişte rataţi neatrăgători ajunşi bogaţi) îşi găseşte ecoul, la nivel stilistic, într-o libertate regizorală care încalcă normele familiare, făcând cu ochiul, printre alţii, unui Orson Welles.

Protagonistul (a cărui voce din off intervine uneori) vorbeşte câteodată direct în cameră, adresându-se publicului. Delirurile cauzate de droguri devin, în plan vizual, jocuri cu accente suprarealiste. Grija pentru racorduri „corecte” este deseori abandonată, iar montajul imprimă o dinamică ce învăluie ca un vertij.

Sunt trucuri vechi, pe care Scorsese, un recunoscut iubitor al cinemaului american şi european de altădată, şi le-a însuşit, imprimându-le însă propria personalitate artistică.

Tematic, „Lupul de pe Wall Street” nu adaugă lucruri noi la tradiţia filmelor despre cinicii ajunşi bogaţi într-o Americă „a tuturor posibilităţilor”. Scorsese pare doar a updata aceeaşi veche poveste a unui generic cetăţean K, integrând-o în contextul economic şi financiar al ultimilor ani şi ambalând-o cât mai glossy pentru a răspunde gusturilor noilor generaţii.

Filmul înclină pe alocuri spre o satiră a lăcomiei exponenţilor de pe Wall Street – în anii ’80 şi ’90 punându-se bazele crizei ce avea să izbucnească în 2008. Însă denunţul nu este atât de sincer pentru a fi şi credibil. Sălbăticia în care trăieşte „lupul” o fi ea dominată de cinism şi lipsă de scrupule, dar Scorsese pare a o glorifica şi a o face suprinzător de atrăgătoare în depravarea ei exuberantă.

„Lupul de pe Wall Street” este un divertisment de mare clasă şi un exerciţiu de virtuozitate regizorală, dar, privit la rece, rămâne un film superficial la nivel de idei.

Filmul va intra în cinematografe din 10 ianuarie, fiind distribuit de Media ProDistribution.

INFO

Lupul de pe Wall Street (The Wolf of Wall Street, SUA, 2013)

Regia: Martin Scorsese

Cu: Leonardo DiCaprio, Matthew McConaughey, Jonah Hill

Rating: ●●●●○

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,

este şi colaborator al blogului

de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran

Foto din Lupul de pe Wall Street – capturi film

17
/12
/25

„Still Nia”, regizat de Paula Oneț, este un film-portret profund personal, un film-călătorie în teritoriul fragil al memoriei corporale. Între documentar și poezie vizuală, filmul își găsește forța în povestea Ștefaniei – Nia, numele de alint pe care părinții i l-au dat în copilărie –, care începe să-și deschidă trecutul ca pe o rană veche, dar încă vie.

25
/11
/25

Institutul Cultural Român de la Londra se alătură Festivalului de Film Românesc din Regatul Unit, un demers care reafirmă vizibilitatea cinematografiei românești în spațiul cultural britanic. Ediția de anul acesta se va desfășura între 27 noiembrie și 1 decembrie 2025, la Londra și Colchester, într-un cadru simbolic, apropiat Zilei Naționale a României. Ediția de la Londra și Colchester onorează moștenirea culturală lăsată de inițiatoarea festivalului, Ramona Mitrică.

25
/11
/25

Transilvania Film anunță lansarea în cinematografe a filmului Sirāt, regizat de Oliver Laxe și distins cu Premiul Juriului la Cannes 2025. Primit cu entuziasm de criticii și spectatorii din toată lumea, filmul este și propunerea Spaniei la Oscarurile din 2026 pentru categoria „Cel mai bun film internațional”.

31
/10
/25

O Românie săracă, gri, needucată, cu oameni triști, chinuiți, lipsiți de perspective, o Românie întunecată, cu case dărăpănate și camere urâte și reci, o Românie pe care, deși e absolut reală, ne place mai degrabă s-o ignorăm, să ne prefacem că nu există...

23
/10
/25

De 16 ani, Les Films de Cannes à Bucarest aduce filmele care au impresionat pe Croazetă — acelea care te fac să gândești, să simți și, uneori, să-ți schimbi felul în care privești lumea.

21
/10
/25

Ambasada Peru în România și Institutul Cervantes din București organizează o serie de patru proiecții de filme peruane – o proiecție pe săptămână, joia, începând cu 23 octombrie. Evenimentul se înscrie în demersul de promovare a culturii și artei peruane, care a debutat cu expoziția Migrantes/Migranți de Issa Watanabe, una dintre cele mai renumite ilustratoare peruane, expoziție deschisă până pe 13 decembrie, la Institutul Cervantes din București.

19
/09
/25

La Animest.20 călătoria continuă și după lăsarea întunericului! Cu o hartă trasată de animații nonconformiste și experiențe intense, evenimentele speciale din program invită publicul într-o serie de nopți urbane pline de surprize. Fiecare proiecție este o destinație în sine, un maraton de senzații tari care te poartă dincolo de granițele convenționalului și transformă cinematograful într-un loc al bizareriilor, al pasiunii și al fanteziilor dezlănțuite.