Manolescu: Taxa de timbru să rămână 2%, editurile s-o plătească, iar nerespectarea legii – sancţionată
https://www.ziarulmetropolis.ro/manolescu-taxa-de-timbru-sa-ramana-2-editurile-s-o-plateasca-iar-nerespectarea-legii-sanctionata/

Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), a declarat că taxa de timbru ar trebui să rămână la 2% – cum este şi în prezent -, dar să fie aplicate anumite amendamente prin care editorii să fie obligaţi să plătească această taxă către USR, altfel să fie sancţionaţi.

Un articol de Petre Ivan|24 februarie 2015

În ultima perioadă, în spaţiul cultural românesc s-a înregistrat o serie de neînţelegeri între editorii de carte şi Uniunea Scriitorilor din România, precum şi între organizatorii de spectacole şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, pe tema proiectului de lege 583/2014 privind instituirea timbrului cultural.

Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014.

Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar, pe 3 februarie, a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Despre acest proiect de lege s-a discutat într-o conferinţă de presă care a avut loc luni, la sediul Uniunii Teatrale din România.

La eveniment au participat Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), Nicolae Manolescu, preşedintele Uniuniii Scriitorilor din România (USR), Adrian Iorgulescu, presedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), Viorica Curea, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România (UAR), şi Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP).

Ion Caramitru a precizat la această conferinţă că, „din toate domeniile care domină existenţa economică şi instituţională a României, instituţiile culturale sunt ultimele care n-au fost racordate la indexări salariale sau celelalte drepturi care incumbă prin dezvoltarea democratică a societăţii”, precizând că, odată cu apariţia legii cu indemnizaţiile de merit şi a legii prin care se acordă 50% din valoarea pensiei în plus prin apartenenţa la uniunii, oameni săraci „sunt oarecum salvaţi”, acesta fiind unul dintre rosturile uniunilor.

La rândul său, Nicolae Manolescu a declarat că, în prezent, „principala dificultate constă în faptul că nu există o subvenţie suficientă şi generală pentru

Ion Caramitru

Ion Caramitru

cultură”.

În ultimii ani, USR nu a mai primit sponsorizări

„Ne descurcăm, mai ales noi cei de la literatură şi plasticienii, ne descurcăm, oarecum, pe cont propriu, pentru că nu avem, de fapt, nici o subvenţie regulată. (…) Am avut, e adevărat, subvenţii, din când în când şi după multă bătaie de cap, din partea Ministerului Culturii – ceea ce e normal -, din partea Guvernului, foarte multe din partea autorităţilor locale (consilii judeţene şi primării). Dacă n-ar fi existat această mână de ajutor întinsă de către autorităţi centrale sau locale am fi tras de foarte multă vreme obloanele”, a spus Nicolae Manolescu, precizând că, în ultimii ani, USR nu a mai primit sponsorizări, de aceea este nevoie de această taxă de timbru, afiirmând, totodată, că „revistele, fără taxa de timbru, mor”.

Câtă vreme această taxă de timbru nu funcţionează, e nenorocire. Din păcate, ea n-a funcţionat sau a funcţionat foarte prost. După calculele noastre, 25% din ceea ce trebuia să vină sub forma taxei de timbru a venit cu adevărat. 75% n-a venit. Sunt sume pe care nu le-am încasat – Nicolae Manolescu

Acesta a mai spus că au fost foarte puţine edituri care au plătit această taxă de timbru, printre care Humanitas (care a plătit jumătate din sumă), Polirom, iar alte edituri au plătit, pe o perioadă de patru ani, sume de 30, 70, 100 de lei.

Prezent la conferinţa de presă, Adrian Iorgulescu a declarat că timbrul „s-a născut ca o necesitate a culturii româneşti, nu a uniunilor de creatori, pentru a susţine proiecte şi programe ale culturii naţionale, întrucât statul nu are această capacitate de a finanţa proiecte şi programe pentru cultură”.

Proiectul de lege prevede că, „în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”.

Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, care este în acest caz for decizional.

Foto: Nicolae Manolescu. Ion Caramitru – facebook, wikipedia

03
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT. Între capodoperele literaturii române, "Țiganiada" lui Ion Budai Deleanu (1760-1820) ocupă un loc de excepție. Și explicația trebuie căutată nu numai în faptul că țiganii reprezintă o populație alogenă cu care conviețuim de peste 600 de ani, ci și pentru descrierea general umană pe care o conține.

31
/01
/19

Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas şi Asociația ARCCA organizează a doua ediţie a seriei de conferinţe „Despre lumea în care trăim”, un festival de conferinţe şi dialoguri culturale şi ştiinţifice pe teme de actualitate, susţinute de specialişti şi oameni de cultură de prestigiu, care va avea loc la […]

29
/01
/19

După ce a cucerit lumea cu „Citind Lolita în Teheran”, scriitoarea Azar Nafisi a revenit cu „Lucruri nespuse” - o colecție de amintiri care își poartă cititorul în mijlocul evenimentelor din Iranul ultimului secol.

28
/01
/19

La început de an 2019, declarat Anul Cărții în România, vă propunem un top al celor mai bune apariții editoriale ale anului trecut, din zona ficțiune. Ziarul Metropolis a realizat un top al celor mai bune cinci romane publicate în 2018 în România.

27
/01
/19

Și pentru că 27 ianuarie este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, vă propunem spre lectură „Omul în căutarea sensului vieții” (Editura Vellant), cronica experiențelor îngrozitoare trăite de psihiatrul Viktor Frankl în timpul detenției sale la Auschwitz și în alte lagăre.

25
/01
/19

METROPOLIS SPECIAL. Pe 25 ianuarie 1882 se năștea, la Londra, Virginia Woolf. 137 de ani mai târziu, vă invităm să ne-o amintim răsfoindu-i jurnalul.

16
/01
/19

Romanul autobiografic „Promisiunea zorilor” de Romain Gary (traducere din franceză și note de Daniel Nicolescu) a fost publicat la editura Humanitas Fiction, în anul 2018.

16
/01
/19

Editura Litera anunță peste 700 lansări editoriale noi în 2019 și vă propune să notați în agendă cărțile-eveniment peste care nu trebuie să treceți fără a le fi citit anul acesta.

14
/01
/19

„Anul Cărții” se deschide cu o conferință națională dedicată profesioniștilor în comunicare din editurile românești. Programată pe data de joi, 17 ianuarie 2019, începând cu ora 10.00, la Salonul de Carte „Luceafărul” (Bulevardul Unirii nr. 10), conferința își propune să îi reunească pe specialiștii în comunicare din editurile autohtone.

07
/01
/19

Cartea „Între prieteni“ (traducere din limba ebraică de Marlena Braeșter) a apărut la editura Humanitas fiction în anul 2013. Amos Oz a murit la Tel Aviv pe 28 decembrie 2018.

23
/12
/18

Romanele din seria Fantasy „Pisicile războinice”, semnată de Erin Hunter, s-au situat și anul acesta pe primul loc în preferințele publicului. Cele mai vândute titluri din portofoliul Grupulului Editorial ALL fac parte din domenii variate, de la literatură la dezvoltare personală și medicină.