Marcel Proust, pe pelicula unui film din anul 1904
https://www.ziarulmetropolis.ro/marcel-proust-pe-pelicula-unui-film-din-anul-1904/

Profesorul universitar Jean-Pierre Sirois-Trahan a descoperit în arhivele Centrului Naţional al Cinematografiei din Canada un film alb-negru care l-ar reprezenta pe scriitorul francez Marcel Proust, literatul considerând că montajul este singurul existent care îl înfăţişează pe scriitor.

Un articol de Petre Ivan|20 februarie 2017

(Marcel Proust, pe pelicula unui film din anul 1904). Descoperit în arhivele Centrului Naţional al Cinematografiei din Paris (Arhiva Bois-d’Arcy), filmul alb-negru, mut, numărul 41453, se intitulează „Filmul familiei Greffulhe: Căsătoria lui d’Armand de Guiche şi Elaine Greffulhe” şi nu are un realizator cunoscut.

Montajul surprinde invitaţii la o nuntă, printre aceştia numărându-se şi un bărbat cam la 30 de ani cu o mustaţă îngrijită, purtând melon şi un costum formal gri, coborând scările neînsoţit, deşi mare parte dintre invitaţi sunt cupluri.

Profesorul de la Universitatea Laval din Quebec, Jean-Pierre Sirois-Trahan, consideră că respectivul film ar putea conţine singurul film existent în care apare scriitorul francez.

Sirois-Trahan afirmă că filmul reprezintă căsătoria dintre Élaine Greffulhe, fiica Contesei de Greffulhe, care era una dintre cele mai apropiate prietene ale lui Proust şi principala sursă de inspiraţie pentru personajul Oriane de Guermantes din „À La Recherche du Temps Perdu”.

În studiul său publicat în revista franceză, „Revue d’études proustiennes”, profesorul Jean-Pierre Sirois-Trahan arată că monajul alb-negru a fost înregistrat pe 14 noiembrie, 1904 (cu nouă ani înainte, Proust îşi publica primul său volum din romanul-fluviu, „À la recherche du temps perdu/ În căutarea timpului pierdut”). Imaginile îl surprind pe Proust coborând scările la nunta cuplului de aristocraţi.

Proust a murit in 1922 la vârsta de 51 de ani. Cea mai cunoscută operă a sa, „În căutarea timpului pierdut”, a fost publicată în şapte părţi între 1913-1927.

În respectivul montaj, scriitorul Marcel Proust poate fi văzut la secunda 37-28. Este îmbrăcat mai puţin formal decât celelalte personaje surprinde, (în gri-perlat, nu în negru), aristocraţi diverşi fiind prezenţi la ceremonie.

Foto: Marcel Proust – facebook

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.

15
/03
/18

Miercuri, 21 martie, ora 19.00, la Salon für Kunstbuch din cadrul Muzeului Belvedere 21 din Viena, va fi lansat volumul bilingv Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor (contribuții de: Jelena Vesić, Alina Șerban, What, How & for Whom / WHW, Kristine Stiles). La eveniment vor participa artistul Dan Perjovschi şi istoricul de artă și curatorul Alina Șerban.

13
/03
/18

Islamismul este religia unei apreciabile părți a umanității și înseamnă un mod de viață prin care li se cere adepților supunere față de voința lui Dumnezeu, așa cum i-a fost revelată Profetului. În limba arabă al-qu-ran, Coran, înseamnă recitare, iar Mahomet a primit recitarea cuvântului lui Dumnezeu de la „un om al Său”, Gabriel.

13
/03
/18

Teatrul Evreiesc de Stat organizează, în perioada 15 martie – 15 aprilie, a doua ediție a proiectului cultural educațional „Dați o carte, faceți parte!”. Prin această campanie, Teatrul Evreiesc de Stat își propune ca în fiecare an să contribuie, alături de editurile partenere, la dotarea bibliotecilor școlilor din București.

12
/03
/18

Ateliere de limbă elfă şi de bandă desenată cu Vlady, vampirul mâncător de usturoi, jocuri şi cele mai recente lansări de la Nemira, Paladin, Crime Scene Press, Millennium Press, Tritonic vor fi la târgul de carte SF&Fantasy Final Frontier, a şaptea ediţie, organizat la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe 24 şi 25 martie. Intrarea este liberă.

11
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Dintre nenumăratele cărți aflate în librării, biblioteci ori case particulare, câteva rămân memorabile prin impactul asupra societății, prin numărul imens de cititori care le cercetează. E vorba de lucrările de caracter religios, proprii marilor credințe ale umanității. Creștinismul a folosit Biblia, cartea cărților, ca îndreptar de conduită morală, fiind lucrarea cu cel mai mare tiraj și versiuni în toate limbile Pământului.

07
/03
/18

Miercuri, 7 martie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38), va avea loc lansarea romanului Casa de la Marginea Nopții de Catherine Banner, bestseller internațional tradus în peste douăzeci de limbi, desemnat drept „una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016“. Scriitoarea britanică Catherine Banner va participa prin Skype la acest eveniment.

02
/03
/18

Povestirile din Muzică de belele descriu partea întunecată a Los Angelesului, lumea mahalalelor, a declasaţilor şi a rataţilor de profesie: vagabonzi, dezaxaţi, femei uşoare, cupluri cinice sau violente, scriitori alcoolici (...) Muzică de belele, de Charles Bukowski, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducere lui Dan Sociu.

26
/02
/18

Cărțile înseamnă marea zestre a omenirii. Simpla definiție de dicționar le declară ”pagini imprimate prinse într-un volum, broșat, legat sau in folio”. Dar materialul este mult mai divers: de la cărămizile pe care s-au incizat semnele cuneiforme până la audio-book-urile din zilele noastre. Și dacă suportul poate fi tabletă, papirus, pergament, mătase, hârtie, electronic, cuprinsul cărților e cel care interesează; el se confundă cu infinitatea de preocupări ce caracterizează creația umană.