Matei Visniec: Limba română merită protejată şi apărată mai mult
https://www.ziarulmetropolis.ro/matei-visniec-limba-romana-merita-protejata-si-aparata-mai-mult/

Matei Vişniec s-a întâlnit cu cititorii, luni, la librăria Humanitas de la Cişmigiu, unde a declarat că, dacă ar fi preşedinte pentru o zi, ar da o lege „pentru apărarea limbii române”, care este „maltratată, în primul rând, de oamenii politici”, ce pot avea o influenţă mare asupra tinerilor români.

Un articol de Petre Ivan|10 februarie 2015

Scriitorul Matei Visniec, care a câştigat ediţia din 2014 a premiului literar „Augustin Frăţilă”, în valoare de 10.000 de euro, va participa la o serie de evenimente culturale care vor avea loc în Bucureşti, până pe 14 februarie.

Luni, la librăria Humanitas de la Cişmigiu din Bucureşti, Matei Vişniec s-a întâlnit cu cititorii, cărora le-a răspuns la întrebări, pornind de la volumul „Negustorul de începuturi de roman”, apărut la editura Cartea Românească şi câştigător al premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013.

De asemenea, Matei Vişniec le-a spus celor prezenţi că încă se gândeşte ce va face cu banii oferiţi odată cu premiul „Augustin Frăţilă”, dar că vrea „să-i risipească cultural”, gândindu-se de fiecare dată la fostul său prieten Augustin Frăţilă.

Vişniec a menţionat că, deşi vine în România foarte des şi vorbeşte româneşte în fiecare zi la Radio France International (RFI), pentru că nu locuieşte în ţara noastră, „nu cunoaşte jocurile”.

Uneori, aş spune că până şi limba de astăzi îmi este străină. Dacă eu aş fi preşedinte o zi, aş da o lege pentru apărarea limbii române, care mi se pare maltratată, nu de scriitori, deşi există o generaţie care o maltratează destul de tare cu vulgarităţi inutile, mi se pare că este maltratată, în primul rând, de oamenii politici şi de cei care se adresează sau care vorbesc tot timpul, toată ziua, la radio şi la televiziune. O limbă neglijată, o limbă maltratată. O limbă în care împrumutăm neologisme inutile uneori. Prescurtăm. Această limmatei visniecbă cred că merită protejată puţin mai mult şi cred că cel mai mare deserviciu pe care îl fac limbii sunt aceşti oameni, în special oamenii politici, care se vor un model, şi care vorbesc cum nu trebuie, iar tinerii cred că e bine şi că pot să-şi permită şi ei aceeaşi naturaleţe.  – Matei Vişniec

De asemenea, acesta a precizat că, pentru că are o clasă politică coruptă, România „produce” mai mulţi tineri talentaţi decât în alte părţi ale lumii.

„Aş spune că această Românie, tocmai pentru că are o clasă politică coruptă şi care o deserveşte, produce, dintr-un fel de autoapărare, mai mulţi tineri talentaţi decât în alte părţi. Funcţionează ca un corp care trebuie să se apere şi, întrucât este compromis la vârf, încearcă, prin rădăcini, să producă mai multă frumuseţe, mai multă energie, mai mult talent. Cam aşa am impresia că este România şi vă spun că ori de câte ori vin cu prieteni francezi în România le place, (…) descoperă ceva ce ei nu cunosc, un fel de spontaneitate, un fel de capacitate de a improviza, un fel de generozitate”, a completat Matei Vişniec.

Cât despre cartea „Negustorul de începuturi de roman”, câştigătoare al premiului „Augustin Frăţilă”, Matei Vişniec a precizat că a încercat s-o scrie „aproape cu plăcere” şi ca să-şi facă sieşi plăcere, dar motivat şi de multe alte lucuri.

„Printre altele, ideea asta că suntem obsedaţi de începuturi. De pildă, aprindem televizorul şi butonăm, zapăm, deschidem 25 – 30 – 40 de canale. Nu ne uităm până la capăt la niciun program. Uneori facem şi cu viaţa la fel. M-a obsedat această idee”, a spus Matei Vişniec.

Foto: Matei Visniec – facebook

14
/04
/20

În această săptămână se împlinesc șase ani de când a murit, la New York, poeta Nina Cassian. Ne-am întors la jurnalul ei (Memoria ca zestre, publicat la Cărțile Tango, în urmă cu zece ani). Jurnalul poetei se întinde pe durata a mai bine de jumătate de secol fiind o extraordinară mărturie despre mai multe epoci.

14
/04
/20

Trecem printr-o perioadă dificilă, o adevărată furtună. Viețile noastre au încetinit brusc și suntem cu toții în căutarea unor răspunsuri care să ne țină deasupra valului. Iar răspunsurile pot veni și dinspre... povești!

13
/04
/20

„Ziua în care am început să mă iubesc cu adevărat” de Serge Marquis, roman publicat în colecția Fiction Connection a Editurii Trei, este o lecție de viață extraordinară, profundă, luminoasă și extrem de emoționantă. Este, de fapt, o carte de dezvoltare personală scrisă sub masca mult mai frumoasă și facilă a unui roman despre ego.

09
/04
/20

CRONICĂ DE CARTE Prin două cărți apărute recent simultan la Editura Tritonic, „Divele lui Stalin. De la idolii de lut la star sistemul sovietic” și „Diva socialistă. Modele feminine în cinematograful est-european”, cercetătoarea Andreea Ionescu-Berechet analizează o idee nouă pentru studiile de cinema din România: conceptul de divă în lumea comunistă.

09
/04
/20

Cărțile sunt deschise tot timpul. E loc în ele pentru toți și e loc în ele de joacă, de plimbare, de explorat. Ne duc, cu viteza gândului, unde nu ne duce nici bicicleta, nici trenul, nici avionul: în lumi care seamănă cu cea în care trăim sau în lumi fantastice, din trecut sau din viitor, într-o aventură a minții care face ca pereții și acoperișurile, și tot ce ne ține pe loc, să dispară.

07
/04
/20

Consiliul Director al Asociației Editorilor din România a luat act, în ședința on-line din 06 aprilie 2020, de anunțul Președintelui României cu privire la prelungirea stării de urgență pentru încă 30 de zile, până la jumătatea lunii mai 2020.

03
/04
/20

Despre povești, copilărie, literatură, femei, război, amintiri din kibbutz și alte întâmplări, în 25 de destăinuiri ale scriitorului israelian Amos Oz, consemnate de Shira Hadad în volumul de convorbiri „Din ce este făcut un măr?” (Editura Humanitas Fiction, 2020).

31
/03
/20

Premiile Radio România Cultural, care ar fi trebuit să fie decernate în cadrul unei gale programată inițial să aibă loc pe scena Teatrului Odeon, au fost anunțate, luni, 30 martie 2020, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii GPS Cultural.

30
/03
/20

Ce mai citim în aceste zile? Ziarul Metropolis vă recomandă „Prăbușirea”, de F. Scott Fitzgerald. Publicată de Editura Polirom, în traducerea lui Radu Pavel Gheo, este una dintre cele mai captivante cărți apărute recent în limba română.