Max Hermann Maxy, artistul cameleon
https://www.ziarulmetropolis.ro/max-hermann-maxy-artistul-cameleon/

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără şi Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiştii români care au reuşit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.

Un articol de Ziarul Metropolis|15 iunie 2021

În cadrul expoziţiei retrospective din 1965, M. H. Maxy era considerat un artist ale cărui picturi pot fi interpretate  pe două planuri, cel al contemporaneităţii pe care o reprezinta şi cel a unui nou mod de exprimare plastică.

Max Hermann Maxy a urmat cursurile Şcolii de Arte Frumoase până în anul 1915, unde i-a avut profesori pe Francisc Şirato la desen şi pe Camil Ressu la pictură. De la expoziţia organizată în anul 1918 alături de I. Ross şi I. Steurer în Iaşi, în anul 1920 în Bucureşti, la sala Cercului Unirea, a avut loc o expoziţie personală cu opere realizate în Moldova. De asemenea, a avut şansa de a-l avea pe Arthur Segal drept pictor îndrumător la Berlin.

În fiecare perioadă artistică, Maxy a avut capacitatea de a se adapta schimbărilor, de a-şi recreea stilul în asemenea manieră şi în aşa fel încât acesta să răspundă cerinţelor sociale, culturale şi politice.  În 1926 a realizat decoruri de teatru pentru trupa Vilna,  pentru piesele lui Ion Minulescu, Andre Gide şi Luigi Pirandello, iar în anul 1939 a creat decorurile pentru diferite piese de teatru jucate pe scena Studioului Teatrului Baraşeum. În anul 1928, după desfiinţarea Academiei de Artă modernă decorativă, a organizat Studioul de artă decorativă, considerând a fi necesar pentru artişti un astfel de spaţiu de lucru pe Calea Victoriei. S-a alăturat grupului avangardist Contimporanul, expunând alături de Al. Brătăşeanu, Victor Brauner, Marcel Iancu, Miliţa Petraşcu, Vasile Popescu, Georgio di Chirico şi Corneliu Mi[c]hăilescu. Pe lângă activitatea de pictor avangarist, M. H. Maxy a expus obiecte realizate din lemn şi metal în cadrul Salonului Oficial de arhitectură şi artă decorativă, a fost scenograf şi a făcut parte alături de Al. Finţi, Beate Fredanov, Al. Marius din conducerea Studioului Teatrului Baraşeum. De asemenea, tot în anul 1941, când îl vedem la conducerea Studioului Teatrului Baraşeum,  M. H. Maxy a fost şi profesor de pictură la Şcoala de Arte pentru Evrei şi la Universitatea tehnică şi artistică. Din 1945 a fost ales secretar general la Sindicatului Artelor Frumoase, preşedintele în acea perioadă fiind fostul său profesor de pictură Camil Ressu.

Putem observa în stilul său o schimbare odată cu apariţia noului sistem politic socialist, lucrările sale expuse la Sala Dalles, în anul 1945 prezentând Chipuri şi privelişti din Valea Jiului. Maxy a acceptat în lucrările sale şi în subiectele pe care le-a prezentat în cadrul expoziţiei din 1945 o reîntoarcere la formele de expresie ale unei vieţi simple, o reinterpretare a vieţii umane. Perioada socialistă a reprezentat pentru M. H.  Maxy o redescoperire a umanităţii.

Cariera lui M.H. Maxy a continuat să se dezvolte, în anul 1949, când a fost numit Director al Muzeului de Artă al Republicii Populare Române. În anul 1954 a primit titlul de Artist Emerit, iar în 1964 i s-a acordat Ordinul Muncii, clasa a II-a.

Lucrările sale şi renumele său rămân la acelaşi statut impozant şi după 1989; în cazul lui M. H. Maxy putem vorbi este o „gurmanderie estetică” – piaţa de artă este permisivă la adresa lui, întrucât numele său a devenit un brand în sine. Achiziţionarea unei lucrări semnate M. H. Maxy echivalează cu o asumare a unui brand. Lucrările create de artist aidoma cerinţelor socialiste se supun aceluiaşi brand. Lucrările realizate de  M. H. Maxy sunt de cele mai multe ori recunoscute şi de un novice în domeniul artei, nu doar pentru că aceste opere se află într-un spaţiu de consum de cultură precum un muzeu, ci pentru redefinirea meritelor sale de artist şi director de muzeu şi după anul 1990.

Dacă permisivitatea nu este încă o caracteristică a artei, lui M. H. Maxy i s-a oferit statutul de artist, omiţându-i-se trecutul socialist, iar lucrările sale, indiferent de subiect, primesc  o judecată de valoare aproape general valabile. A achiziţiona o lucrare semnată M. H. Maxy echivalează cu o investiţie de succes în artă. M. H. Maxy este considerat un artist avangardist, o valoare tradiţională, un mare maestru al picturii româneşti, şi un orientalist – conform subiectelor de la  licitaţiile sale de artă actuale.

Cazul lui M. H. Maxy este unul insolit. Aidoma capacităţii sale de a se adapta la schimbările artistice, politice, sociale, postum lucrările sale realizează acelaşi lucru. Îşi găsesc şi îşi menţin locul de capodopere ale artei româneşti. De asemenea, cazul lui M. H. Maxy, şi lucrările cu subiecte şi titluri socialiste îşi găsesc un loc în cadrul caselor de licitaţie bucureştene.   M. H. Maxy a murit în anul 1971. Lucrările sale şi-au făcut singure un loc în acest supermarket al artei contemporane, aducând după ele şi renumele său. Se poate vorbi şi despre viceversa propoziţiei de mai sus, afirmând că M. H. Maxy prin statutul său de artist, om al artelor, a putut să confere această aură şi lucrărilor sale prezente în piaţa artei şi în anul 2021.

Mihaela Ion este manager cultural, curator, teoretician de artă și lector la Fundația Calea Victoriei unde susține cursul online Artişti care au schimbat complet felul în care privim arta.

Foto: Artindex.ro, MNAR.

Cazul lui M. H. Maxy este unul insolit. Aidoma capacităţii sale de a se adapta la schimbările artistice, politice, sociale, postum lucrările sale realizează acelaşi lucru. Îşi găsesc şi îşi menţin locul de capodopere ale artei româneşti.

 

 

 



11
/06
/19

A doua ediție a festivalului de artă, știință și tehnologie din București va avea loc în perioada 15-23 iunie și propune publicului o expoziție de artă trans-media, un workshop, un talk performativ și un eveniment de tehnologie si artă dedicat copiilor, Miniliminal.

31
/05
/19

Gorzo ridică la propriu cea mai recentă sculptură a lui în fața Muzeului Național de Artă Contemporană. Se numește GHEORGHE și înainte să ajungă la MNAC a fost o casă. Casa bunicului lui Gorzo din Ieud, Maramureș.

30
/05
/19

"Nu e nevoie de multe cuvinte, ci de donaţii şi fapte. E un proiect curajos iniţiat de oameni curajoşi şi frumoşi. Griviţa 53 e o victorie a unor oameni, împotriva unui sistem." - Oana Pellea, actriţă. OUĂLE GRIVIŢA 53 sunt la Globalworth, între 29 mai si 10 iunie - ultima expoziţie publică a OUĂLOR GRIVIŢA 53 înainte de vânzare. Ouăle sunt expuse în Galeria temporară Globalworth, Barbu Văcărescu 201.

28
/05
/19

În calitate de broadcaster oficial - producător exclusiv al conţinutului audio-video al tuturor evenimentelor şi ceremoniilor prilejuite de vizita în România a Sanctităţii Sale Papa Francisc - TVR oferă cea mai amplă transmisie în direct din istoria televiziunii în România, urmărind îndeaproape toate cele 12 locuri ale vizitei Suveranului Pontif.  

23
/05
/19

Artmark Historical Estate, singura companie de consultanță imobiliară din Româniaspecializată în promovarea și tranzacționarea de proprietăți istorice și artistice, a lansat noulcatalog, ediția Primăvară 2019. Catalogul cuprinde peste 40 de proprietăți istorice șicontemporane și o insulă din Delta Dunării. Cel mai scump imobil este un palat de peste 10 milioane de euro.

21
/05
/19

Evenimentul Noaptea Muzeelor, care a avut loc sâmbătă, a atras peste 1.000.000 de vizitatori la nivel naţional şi a propus publicului expoziţii în diferite muzee, intervenţii şi experienţe artistice, proiecţii, dans, piese de teatru şi concerte. În Bucureşti au fost peste 50 de muzee şi spaţii expoziţionale neconvenţionale, iar în restul ţării numărul acestora a depăşit 150.