Mecanica inimii – repetiţii deschise cu publicul la Teatrul Bulandra
https://www.ziarulmetropolis.ro/mecanica-inimii-repetitii-deschise-cu-publicul-la-teatrul-bulandra/

Am văzut şase spectacole regizate de Chris Simion în stagiunea 2012-2013. Regizoarea montează atât în teatre-cafenea, cât şi în teatrele clasice şi în sălile de cinema. Oriunde şi-ar duce spectacolele, acestea sunt jucate cu sala arhiplină, locurile fiind suplimentate de fiecare dată, indiferent de vechimea montării.

Un articol de Judy Florescu|16 aprilie 2014

Nu-mi doresc să aflu prea curând ce-i mână pe oameni să aleagă spectacolele lui Chris Simion, dar mi-am dorit să ştiu care a fost gândul ce i-a adus în sala Liviu Ciulei a Teatrului Bulandra, la repetiţiile obişnuite pentru spectacolul „Mecanica inimii“. Chiar regizoarea spunea pe Facebook că ne invită să vedem cum se face plăcinta şi nicidecum la plăcinta gata făcută.

Urma să asist la un soi de lecție de regie, cu întreruperi nenumărate ale replicilor actorilor și oareșce tensiuni dintre distribuție și regizor, care probabil s-ar fi diminuat sau amplificat în funcție de gravitatea greșelilor tehnice sau actoricești. Decorul ar fi fost singurul care ar trebui să scape necorectat de la repetiții.

Mecanica inimii Foto Oana Monica Nae

Actorii Maia Morgenstern şi Marius Manole, în „Mecanica inimii“.
Fotografii: Oana Monica Nae

Chris Simion deschide sesiunea de repetiții care se apropia de miezul nopții, spunându-ne că se vor relua scene, vom sta până dimineață și că trebuie să acoperim cu aplauze fiecare greșeală a actorilor. Mă pregătesc în gând să văd zorii zilei ieșind din Teatrul Bulandra împreună cu toți ceilalți curioși care au venit în număr substanțial să vadă cum se brodează miracolul spectacolului pe scenă.

Iată că începe. Vocea joasă și impetuoasă a Maiei Morgenstern denotă un exemplu de feminitate impunătoare, pe care nici măcar rolul său de moașă-vrăjitoare Madlene nu îl poate ascunde. Personajul interpretat de actriţă conferă stabilitate și cursivitate acțiunii piesei, dar îl destabilizează pe micul Jack (Marius Manole), pentru că îi distorsionează percepția asupra iubirii: „Să-i spargi ochiul cuiva nu e atât de grav pe cât ar fi să te îndrăgostești“, îi spune ea.

Jack are cusut în inimă un ceas care îl ajută să trăiască. Ceasul se va strica, dacă băiețelul se va îndrăgosti. Şi asta îl va ucide. Cu toate acestea, Jack pornește în căutarea iubirii vieții sale, dispus să îi dăruiască ultima bătaie a inimii sale-ceas.

«Mecanica inimii»: prospeţime

Pe drumul său ales cu prețul vieții, Jack întâlnește multe tentații. Este avertizat mereu de inima-ceas să nu cedeze. Pentru aflarea marii iubiri, Jack înfruntă necunoscutul, se împrietenește cu magicieni, se angajează la circ și se luptă cu dușmanul său din școala primară, Joe, interpretat de Șerban Pavlu. Actorul a fost inclus în distribuţie cu doar trei zile înainte de repetiţiile la care am asistat, deşi primele repetiţii avuseseră loc în luna octombrie 2013.

În seara de 12 aprilie, Marius Manole era la al patrulea spectacol, iar energia pe care o afișa prin mișcare, gesturi și dans stârnea un paradox față de vocea un pic răgușită de la celelalte trei spectacole: „Două liniuțe“ la Godot Cafe, „Lecția de violoncel“ la Teatrul Metropolis, „Noi4“ la Green Hours. Iubitorii spectacolelor de teatru în care joacă Marius Manole l-au urmat și la Bulandra, pentru a vedea cum lucrează la noua producție, „Mecanica inimii“.

Mecanica inimii Foto Oana Monica Nae

Marius Manole şi Marian Râlea, într-o scenă din spectacolul regizat de Chris Simion

Nu mi-am dat seama cum au zburat orele, tot văzând oameni (Medeea Marinescu, Marian Râlea, Șerban Pavlu, Marius Manole, Maia Morgenstern) care nu se opreau din lucru și care nu se aflau acolo pentru a-și irosi timpul. Ei ne invitaseră să vedem o altă parte a strălucirii teatrale – de la prima scânteie până la văpaia ce se transformă în spectacol.

Greșelile au venit mai mult din partea tehnică, iar faptul că actorii reluau scenele fără indicații regizorale, doar cu ajutorul sufleurului, au format un adevărat document despre teatru. Actorii sunt oameni care îşi recreează în permanență personajele, pentru ca noi, spectatorii niciodată mulțumiți, să nu ne plictisim singuri în scaun.

O producție precum „Mecanica inimii” aduce prospețime în aerul îmbâcsit al teatrelor instituționalizate și ne îndeamnă să ne imaginăm realitatea peste propriile limite. Poate că nu ar fi trebuit să se numească „repetiții“, ci muncă la un spectacol de teatru, muncă pe care noi, spectatorii, o definim prin câteva adjective și multe, multe interjecții.

Spectacolul va avea premiera la Teatrul Bulandra pe 30 aprilie, la ora 21.30, în Sala „Liviu Ciulei“.

Video: Judy Florescu / Ziarul Metropolis
Foto din spectacolul „Mecanica inimii“ – Oana Monica Nae

13
/07
/14

MEMORIA CULTURALĂ Geniul uriaşei actriţe Maria Ventura a dus gloria românească în lume. Ea a construit un teatru în România şi a întemeiat o şcoală de teatru în Franţa; a trăit în preajma faimoasei Sarah Bernhardt și a murit acum 60 de ani.

12
/07
/14

George Calboreanu este actorul care a rămas în memoria oamenilor de teatru prin interpretări memorabile, în roluri de tragedie şi dramă: Hamlet, dar mai ales Ştefan cel Mare. Eroul lui Delavrancea întruchipat de Calboreanu nu răspundea prin violenţă şi furie, ci prin curaj şi generozitate.

11
/07
/14

„Călători prin manuscris”, expoziția organizată de Muzeul Națională de Artă (MNAR) la parterul Galeriei Naționale până pe 31 august, are meritul inedit de a aduce în realitate o metaforă pe care suntem obișnuiți să o considerăm doar atât, o metaforă: plimbarea printre filele unei cărți.

11
/07
/14

Teatrul Odeon a încheiat seria de spectacole-lectură din cadrul proiectului FABULAMUNDI. PLAYWRITING EUROPE - proiect câştigător al programului Cultura 2007-2013, care urmăreşte promovarea dramaturgiei contemporane, cu sprijinul unor instituţii teatrale din Italia, Franţa, Spania, Germania şi România. 

10
/07
/14

Carlo M. Cipolla, mort în anul 2000, la 78 de ani, a sintetizat în “Legile fundamentale ale imbecilității umane” (Editura Humanitas, 2014) cea mai gravă dintre problemele cu care omenirea se confruntă în prezent.

09
/07
/14

CRONICĂ DE FILM. Producția spaniolă „Canibal” are un schelet narativ arhetipal, cu inflexiuni de indie american, peste care este turnat un ambalaj de film european de festival. Filmul norvegian „În ordinea dispariției” este o reconfortantă comedie neagră pe un fundal de nămeți nordici stropiți pe alocuri cu sângele răzbunării.