„Midnight Special”. Film-OZN
https://www.ziarulmetropolis.ro/midnight-special-film-ozn/

CRONICĂ DE FILM Prezentat în Competiţia din acest an a Berlinalei, „Midnight Special”, al patrulea lungmetraj al cineastului american Jeff Nichols, este bulversant. Un film-OZN, în care suspansul american de bună tradiţie este dublat de o revigorantă şi inovatoare viziune SF.

Un articol de Ionuţ Mareş|10 mai 2016

Un film e cu atât mai bun, mai îndrăzneţ, cu cât e mai imprevizibil, mai puţin subordonat automatismelor narative şi vizuale.

Asta nu înseamnă că formalismul de dragul formalismului este dezirabil – un regizor al cărui unic scop este de a arăta cât de priceput a devenit în a livra imagini frumoase şi unghiuri de filmare spectaculoase riscă să se prăbuşească sub propria afectare şi suficienţă, dacă nu îşi lasă filmul să respire, să surprindă, să degaje – de ce nu? – poezie, aşa cum numai cinemaul viu ştie să ofere.

Americanul Jeff Nichols este, cel puţin deocamdată, departe de un astfel de pericol. Iar cel mai nou film al său, „Midnight Special” – plecat fără niciun trofeu de la ediţia din acest a Berlinalei, dar cu o receptare critică foarte bună –, îi confirmă statutul de autor.

„Midnight Special” este un film dificil de clasificat, ca orice realizare a tânărului cineast (n. 1978) – de la „Shotgun Stories” (2007) şi până la „Mud” (2012), trecând prin perturbatorul „Take Shelter” (2011).

Nichols dă dovadă şi în noul său lungmetraj de un impresionant simţ al naraţiunii, al construirii unui suspans a cărui forţă se trage din dezvăluirea neîntreruptă a celor mai neaşteptate situaţii şi din promisiunea permanentă a unor surprize şi mai mari.

Filmul începe într-o decor cunoscut, iconic, consacrat de cinematografia americană – un motel de la marginea şoselei, în care un băiat despre care vom afla cât de repede că este special pare răpit de doi bărbaţi.

În această primă secvenţă excelent realizată, din banda sonoră – pe care rulează un buletin de ştiri televizat – descoperim că unul dintre bărbaţi (jucat de expresivul Michael Shannon, colaboratul constant al lui Nichols) este chiar tatăl puştiului, căutat acum de poliţie.

Neprevăzutul este şi mai accentuat odată ce ni se revelează, pe parcurs, că băiatul are un dar aparte – o privire candidă care, uneori, emană o lumină argintiu-albăstruie, orbitoare, împresurătoare, dublată de o colosală forţă interioară necunoscută şi de capacitatea de a vorbi cu o altă lume, a invizibilului.

Atrăgătoare în „Midnight Special” este combinaţia insolită între realismul decorurilor şi al peisajelor americane şi misterul provenit dintr-o viziune fantastică, ce pare însă cât se poate de firească, chiar şi în cele mai exuberante momente ale expresiei sale, aşa cum este năucitorul final. Nichols mizează pe un pact de încredere cu spectatorul, aşa cum tatăl din film crede necondiţionat în misiunea fiului său, nedezvăluită până la capăt.

Pe măsură ce firul narativ avansează sub presiunea unei ţinte precise – copilul ar trebui să ajungă, ajutat de tată, de mamă (Kirsten Dunst) şi de un prieten al tatălui (Joel Edgerton), la un moment exact într-un loc bine determinat pentru întâlnirea cu cei din lumea sa nevăzută –, ne sunt livrate detalii suplimentare. Însă în timp ce unele clarifică necunoscute, altele adâncesc enigma.

Pe urmele copilului (Jaeden Lieberher) nu se află doar poliţia şi un agent de elită al NSA (Agenţia Naţională de Securitate a SUA), jucat de Adam Driver, ci şi doi reprezentanţi ameninţători ai unei secte ciudate, de unde tatăl evadase cu fiul său şi care îşi făcuse un cult bazat pe viziuni ale băiatului.

Venit din lumea filmului independent, Nichols nu-şi trădează rădăcinile. Noul său lungmetraj păstrează aura unui indie, însă o astfel de clasificare este rapid depăşită: „Midnight Special” transgresează cu uşurinţă genurile din ale căror mărci se inspiră, devenind o operă misterioasă.

Unele elemente ale naraţiunii şi scene sunt trimiteri asumate la „Întâlnire de gradul trei” şi „E.T.” ale lui Steven Spielberg, filme cu care Nichols a copilărit.

Tensiunea specifică unui action movie este atent întreţinută (şi cu ajutorul muzicii eficiente a lui David Wingo), întreruptă de momente de respiro care permit desfăşurarea viziunilor băiatului, ce apropie „Midnight Special” de un neaşteptat şi minimalist film SF.

Apariţia agentului NSA (organismul aflat în ultimii ani la originea scandalurilor privind spionarea comunicaţiilor nu doar în SUA, ci şi în Europa) şi omniprezenţa forţelor de ordine şi a mijloacelor de supraveghere dau un aer şi de film politic a cărui ambiguitate nu face decât să întreţină neliniştea spectatorului.

Midnight Special, 2016, SUA

Scenariu & Regie: Jeff Nichols

Distribuţie: Michael Shannon, Joel Edgerton, Kirsten Dunst, Jaeden Lieberher, Adam Driver, Sam Shepard

Rating: ●●●●○



09
/05
/14

Ioana Flora a primit Premiul pentru interpretare feminină din partea Uniunii Cineaștilor din România, pentru rolul Tania din Déjà Vu (2013), producție independentă în regia lui Dan Chișu.

08
/05
/14

CRONICĂ DE FILM „#Selfie”, debutul în lungmetraj al Cristinei Iacob, este ca o postare stridentă pe Facebook care se vrea spiritual-amuzantă şi ţipă din toţi rărunchii după like-uri, deşi e superficială şi nepăsătoare că ar putea fi considerată pueril-banală.

07
/05
/14

Sâmbătă, 10 mai și duminică, 11 mai, la Noul Cinematograf Al Regizorului Român, sunteţi invitaţi la un eveniment de marcă: proiecția trilogiei "Paradise" - semnată de austriacul Ulrich Seidl -, deliciul criticii internaționale

06
/05
/14

Filmele europene și independente se bucură de un public mai numeros în 2014, datorita ediției a IV-a a proiectului cultural Cinema-Edu, dedicat liceeniilor din București și din alte 10 localități din România.

06
/05
/14

Filmul "Poziţia copilului", în regia lui Călin Peter Netzer, a câştigat marele premiu şi trofeul Uniunii Cineaştilor din România (UCIN) pe anul 2013. Gala premiilor UCIN reprezintă aprecierea juriului desemnat de UCIN pentru cele mai importante realizări cinematografice şi de televiziune ale anului precedent.

06
/05
/14

Sophia Loren, una dintre cele mai cunoscute actriţe italiene, a fost desemnată invitatul de onoare de la Cannes Classic 2014, care va celebra totodată naşterea westernului italian şi împlinirea a 30 de ani de când filmul "Paris Texas", de Wim Wenders, a primit trofeul Palme d'Or.

05
/05
/14

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „Când primăvara e fierbinte“ (1961) şi „Ţărmul n-are sfârşit“ (1963), filme aproape necunoscute, impuneau un cineast unic şi, din păcate, ignorat, atât la vremea lui, dar mai ales în prezent - Mircea Săucan.

01
/05
/14

CRONICĂ DE FILM Cel mai recent film al lui John Turturro în calitate de regizor și de actor în rol principal, „Fading Gigolo“/„Gigolo de ocazie“, este asemeni stilului de interpretare al realizatorului său: combinație în doze mici de umor, gravitate și o stranie buimăceală.