-->

Mircea Albulescu la 80 de ani – O excelență a teatrului și filmului românesc
https://www.ziarulmetropolis.ro/mircea-albulescu-la-80-de-ani-o-excelenta-a-teatrului-si-filmului-romanesc/

Universitatea Naţionala de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” şi Uniunea Cineaştilor din România îl sărbătoresc pe marele actor şi profesor Mircea Albulescu, o excelenţă a teatrului şi filmului românesc, cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani.

Un articol de Petre Ivan|2 octombrie 2014

Evenimentul se desfășoară sâmbătă, 4 octombrie, ora 11:00, în sala Ileana Berlogea (UNATC I.L. Caragiale, str. Matei Voievod 75-77, București).

Din program fac parte: vizionarea filmului omagial „Mircea Albulescu 80. O excelență a teatrului și filmului românesc” (durata: 30 de minute) şi Laudatio susţinut de rectorul Adrian Titieni şi Laurențiu Damian.

Mircea Albulescu este unul dintre cei mai mari actori români, profesor universitar (Doctor în Arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor.

A jucat în sute de piese pe scenele Teatrului Municipal din București, Teatrului de Comedie și Teatrului Național din București. Dintre acestea amintim: Livada de vişini de A.P. Cehov regia F. Alexa; Danton de Camil Petrescu, regia H. Popescu; Richard al III-lea de W, Shakespeare, regia H. Popescu; O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia A. Tocilescu; Molto, Gran’ impressione de C.Caragiale, regia H. Tudor; Trilogia Răului dupa B. Zilber, regia Mihai Măniuţiu, Bădăranii de C. Goldoni, regia D. Tudor; Sânziana şi Pepelea de V. Alecsandri, regia D. Tudor.

A interpretat peste 300 de roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care-l consideră cea mai prodigioasă dintre activitățile sale artistice și care a constituit și

Mircea Albulescu, 80

Mircea Albulescu, 80

subiectul tezei sale de doctorat.

Peste 70 de filme

Mircea Albulescu a jucat și în peste 70 de filme, multe din acestea în regia lui Sergiu Nicolaescu (Dacii, 1967, Mihai Viteazul, 1970, Zile Fierbinți, 1975, Revanșa, 1978, Pentru Patrie, 1978, Nea Marin Miliardar, 1979, Mihail, câine de circ, 1979, Capcana Mercenarilor, 1980, Wilhelm Cuceritorul, 1982, Viraj periculos, 1983, Ziua Z, 1985, Noi, cei din linia întâi, 1986) și aproape toate filmele lui Mircea Veroiu (Somnul Insulei, 1994, Semnul șarpelui, 1981, Mania, 1977, Șapte zile, 1973, Scrisorile prietenului, 1997, Dincolo de pod, 1976, Artista, dolarii și ardelenii, 1980, Craii de Curtea Veche, 1995).

A avut roluri importante în filme regizate de: Francis Ford Coppola (Youth Without Youth, 2007), Radu Gabrea (Prea mic pentru un război atât de mare, 1970, Dincolo de Nisipuri, 1973, Rosenemil, 1993), Manole Marcus (Actorul și sălbaticii, 1975), Mircea Daneliuc (Cursa, 1975, Ediție Specială, 1980), Alexa Visarion (Înghițitorul de săbii, 1981), Nicolae Mărgineanu (Flăcări pe comori, 1987), Un om în Loden, 1979), Nicolae Breban (Printre colinele verzi, 1971), Dinu Tănase (La capătul liniei, 1982), Mircea Drăgan (Columna, 1968, Brațele Afroditei, 1978), Mircea Moldovan (Totul se plătește, 1986, Andrei Blaier (Momentul adevărului, 1989).

Autor al unor volume de versuri: „Vizite”, „Pajura singurătăți”, „Fluture în lesă de aur”, „Clanțe”, „Ultimele noduri” și proză: „Bilete de favoare”, „Baraka” și „Bazar sentimental”.

Este membru al Uniunii Ziariștilor și doctor în arte. Timp de doi ani (30 dec. 1992 – 04 aprilie 1994) a fost secretar de stat la Ministerul Culturii. A primit Ordinul Meritul Cultural și Ordinul Serviciul Credincios în grad de Comandor.

În perioada 1985-2005, a fost profesor la Universitatea Națională Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București.

Din anul 2011 are o stea care-i poartă numele pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului, alături de alte personalități ale vieții artistice românești.

Foto: Mircea Albulescu – unatc.ro

20
/03
/25

„Alice ON & OFF” (r. Isabela Tent), „Anul nou care n-a fost” (r. Bogdan Mureșanu),„ Moromeții 3” (r. Stere Gulea), „Nasty” (r. Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu), „Săptămâna Mare” (r. Andrei Cohn) și „Trei kilometri până la capătul lumii” (r. Emanuel Pârvu) intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

03
/03
/25

„Anora” este marele câștigător de a gala premiilor Oscar 2025. Din cele șase nominalizări primite, creația semnată de Sean Baker a câștigat cinci premii, inclusiv pe cele pentru Cea mai bună actriță, Cel mai bun regizor și Cel mai bun film.

20
/02
/25

Sezonul „Primăvara Franceză ÎMPREUNĂ” reprezintă punctul culminant al Centenarului Institutului Francez din România, sărbătorit între mai 2024 și mai 2025, marcând un secol de angajament dedicat cooperării culturale, științifice și educaționale dintre Franța și România.

17
/02
/25

La ediția din 2025 a Premiilor BAFTA, echivalentul Premiilor Oscar din cinemaul britanic, Adrien Brody a fost desemnat cel mai bun actor într-un rol principal, câștigând în fața actorului de origine română Sebastian Stan, nominalizat și el. Premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal i-a revenit lui Mikey Madison pentru interpretarea din lungmetrajul „Anora”. „The Brutalist” a fost recompensat cu premiul pentru cea mai bună regie.