Povestirile din Muzică de belele descriu partea întunecată a Los Angelesului, lumea mahalalelor, a declasaţilor şi a rataţilor de profesie: vagabonzi, dezaxaţi, femei uşoare, cupluri cinice sau violente, scriitori alcoolici (…) Muzică de belele, de Charles Bukowski, a apărut în colecţia „Biblioteca Polirom”, în traducere lui Dan Sociu.
Un articol de Petre Ivan|2 martie 2018
Povestirile din Muzică de belele descriu partea întunecată a Los Angelesului, lumea mahalalelor, a declasaţilor şi a rataţilor de profesie: vagabonzi, dezaxaţi, femei uşoare, cupluri cinice sau violente, scriitori alcoolici.
Printre ei se amestecă uneori şi alter ego-ul scriitorului, Henry Chinaski, cînd implicat, cînd simplu martor la spectacolul acestei lumi decăzute, pe care o priveşte cu înţelegere şi ironie. Istorisiri extrem de crude, de la încercarea repetată a unei soţii de a-şi împuşca soţul pînă la un act de canibalism modern, alternează cu schiţe de un umor nebun sau cu scene de viaţă oarecum tihnită în mizeria şi promiscuitatea lor.
Farmecul prozelor lui Bukowski constă de fapt în capacitatea de a prezenta cu o aparentă simplitate, ce arată un mare rafinament al privirii, acest univers lipsit de speranţă şi strălucire, dar profund uman.
Povestirile din antologia lui Bukowski arată nu doar ce poate face lumea din oameni, ci şi ce îi pot face oamenii lumii din jur cu cruzimea şi depravarea lor… Francheţea dură a acestor proze e reflectată inclusiv de brutalitatea cu care curge textul în Muzică de belele. (The Culture Trip)
„Bukowski a trăit în Los Angeles şi tot ce a scris el acolo, tot ce a simţit, concepţia lui despre lume şi viaţă, toate reflectă capriciile oraşului şi propria sa viaţă dezordonată, în special problemele pe care le-a avut cu alcoolul, femeile şi scrisul. Cineva l-a întrebat odată: «Cum faci asta? Cum scrii, cum creezi?». El a răspuns: «Nu o faci… Nu te zbaţi. Asta-i foarte important: să nu te zbaţi nici pentru Cadillacuri, nici pentru creaţie sau nemurire. Aştepţi, iar dacă nu se întîmplă nimic, mai aştepţi o vreme…»” (Portland Book Review)
Bukowski este singurul scriitor american important de după al Doilea Război Mondial care a negat eficacitatea Visului American. (Russell Harrison)
Charles Bukowski s-a născut în Germania, la Andernach, în 1920. Cînd avea doi ani, părinţii lui s-au mutat în Statele Unite, stabilindu-se în Los Angeles, unde scriitorul a copilărit şi şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă. A studiat la Los Angeles City College, dar a abandonat cursurile şi a dus o viaţă dezordonată, scriind cu o pasiune îndîrjită şi schimbînd diverse slujbe pentru a supravieţui: a lucrat într-un abator, într-o fabrică de biscuiţi pentru cîini, a fost spălător de vase, şofer de camion, funcţionar de poştă etc. A publicat prima povestire la douăzeci şi patru de ani, iar în 1960 a debutat cu un volum de versuri.
Încetul cu încetul, valoarea operei sale a început să fie recunoscută, iar în 1969 Bukowski a semnat un contract de exclusivitate cu Black Sparrow Press, ceea ce i-a permis să renunţe la slujba din acel moment şi să se dedice exclusiv scrisului. Autor prolific, a publicat numeroase volume de poezie, antologii de povestiri şi romane, devenind unul dintre cei mai citiţi scriitori americani contemporani. La Editura Polirom au apărut pînă în prezent romanele Femei (2003, 2012, 2016), De duzină (2003), Factotum (2004), Poşta (2004, 2017), Şuncă pe pîine (2011, 2015), volumele de povestiri Dragoste la 17,50 $ (2016) şi Poveşti despre nebunia obişnuită (2017), precum şi antologia de poezie Dragostea e un cîine venit din iad (2007). Charles Bukowski a murit în 1994 în San Pedro, California.
Colecția „Biblioteca Polirom” este coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu și numără în prezent peste 1.000 de titluri.
În pregătire:
Guillermo del Toro, Daniel Kraus, Forma apei
Foto: Muzică de belele – polirom
