Norman Manea, 80!
https://www.ziarulmetropolis.ro/norman-manea-80-2/

„Nu talentul le lipseşte românilor, ci caracterul.” – Norman Manea. Unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi scriitori români, împlineşte, astăzi, 80 de ani!

Un articol de Petre Ivan|19 iulie 2016

Născut la 19 iulie 1936, în Burdujeni-Suceava, Norman Manea este, de asemenea, profesor de literatură europeană și writer in residence la Bard College, New York,

Şi-a făcut debutul publicistic cu povestirea ”Fierul de călcat dragostea”, în suplimentul ”Povestea vorbei” al revistei ”Ramuri” (nr.9/1966), redactat de M.R. Paraschivescu, iar debutul editorial în 1969, cu volumul de proză ”Noaptea pe latura lungă”.

Până la emigrarea și stabilirea sa în Statele Unite ale Americii, în 1986, a publicat în România zece volume (cinci romane, trei volume de proză scurtă, două cărți de eseuri).

După plecarea din România, a continuat să scrie în limba română. ”Nu pot risca literatură într-o limbă învățată târziu. Eul profund locuiește în limba română, acolo își caută expresia”, spunea scriitorul într-un interviu.

Exilul a fost însă o traumă privilegiată, întrucât în timp am înţeles şi adaosul pozitiv, prin urgenţa reconsiderării propriilor gândiri. America m-a obligat să mă revizuiesc. – Norman Manea

Norman Manea a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București în 1979 (pentru volumul de eseuri și confesiuni ”Anii de ucenicie ai lui August Prostul”), precum și Premiul Uniunii Scriitorilor din România — 1984.

Norman Manea

Norman Manea

În 1992 a primit Bursa Guggenheim și prestigiosul Premiu MacArthur (”Nobelul american”), iar în 1993 — Premiul Național al Evreilor Americani. În 2002 i-a fost decernat Premiul internațional de literatură ”Nonino” pentru Opera Omnia.

Premiul ”Medicis Etranger” pe 2006, acordat scriitorului pentru ”Întoarcerea huliganului”, a constituit momentul decisiv pentru consacrarea sa în lumea literară internațională, romanul fiind publicat în Statele Unite ale Americii, Germania, Italia, Spania, Olanda, China.

Internetul, cu toate derivatele sale de ultimă oră, mereu în extindere, subminează sau înlocuieşte produsul de „hârtie” şi va schimba probabil, treptat, cam totul, maniera de a scrie, de a citi, de a edita şi a difuza cultura, literatura. Din fericire, nu vom apuca această nouă poznă a progresului, nu suntem nemuritori… – Norman Manea

În mai 2012 a devenit primul autor român membru de onoare al Societății Regale de Literatură din Marea Britanie, cea mai veche și mai prestigioasă instituție britanică dedicată literelor. Din 2006 este membru al Academiei de Arte din Berlin.

Foto: Norman Manea – facebook

15
/02
/21

Autoarea bestselerurilor internaționale „Miniaturista” și „Muza” revine cu un roman luminos, puternic și emoționant despre secretele scrisului, ale maternității și prieteniei, despre cum ne pierdem și ne regăsim pe noi înșine. Vă invităm să parcurgeți un fragment din „Confesiunea” (Editura Humanitas Fiction).

10
/02
/21

Polirom deschide anul 2021 cu o ofertă bogată de literatură română contemporană, una dintre principalele sale misiuni editoriale, marcată prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004 și continuată de colecții prestigioase și serii de autor dedicate cîtorva dintre numele de prim rang ale literaturii autohtone.

10
/02
/21

Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți cea mai nouă carte semnată de scriitorul Vasile Ernu, „Sălbaticii copii dingo”, recent apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego-grafii”, cu ilustraţii de Roman Tolici. Volumul, din care vă oferim un fragment, este o fascinantă incursiune în anii ’80.

09
/02
/21

Întâlnirea lui Cioran cu Camus, care a avut loc chiar înainte ca filozoful plecat din România să debuteze în Franţa, l-a marcat profund pe autorul lui „Précis de décomposition”. Îndemnul intelectualului francez de a intra în „circulaţia ideilor” l-a umilit pe Cioran: „Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.

08
/02
/21

CARTEA DE CINEMA În septembrie 1939, Franţa trebuia să găzduiască la Cannes, cu sprijinul SUA, un mare festival de film, o alternativă la Mostra de la Veneţia, din Italia fascistă. Izbucnirea războiului opreşte planul în ultimul moment. O carte a unui istoric francez, apărută şi în limba română, reconstituie această poveste fascinantă.

08
/02
/21

Editura Litera anunță lansarea pe litera.ro a noului Litera Blog, locul de întâlnire a celor mai interesante articole de opinie, dialoguri-eveniment, idei și sugestii de lectură pentru cititorii săi. Critici literari, scriitori români și străini, formatori de opinie, bloggeri, traducători, actori, traineri fac parte acum din comunitatea Litera Blog pentru a oferi publicului iubitor de carte cea mai bună experiență a lecturii.

05
/02
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile fizice și online din întreaga țară ediția în limba română a uneia dintre cele mai așteptate traduceri ale anului. Este vorba despre romanul „Hamnet”, semnat de prozatoarea britanică Maggie O’Farrell, apărut în traducere în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.

05
/02
/21

CARTE DE CINEMA În 2020 s-au implinit 100 de ani de la premiera primului film românesc de animaţie. Prilej pentru apariţia unui volum care analizează evoluţia acestui gen pe parcursul unui secol, „Istoria filmului românesc de animaţie – 1920-2020”, scris de criticul Dana Duma.

04
/02
/21

10 idei despre globalizare și criza acesteia, oferite de israelianul Nadav Eyal în cartea sa „Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării” (Editura Polirom, 2020), o lectură esențială pentru omul de azi.

03
/02
/21

La Editura Seneca, în colecția „Noi” (dedicată mediului și ecologiei), apare, zilele acestea, volumul „Omenirea în pericol. Reconfigurare de traseu!“ de Fred Vargas (traducere din limba franceză de Alina Marc-Ciulacu; ilustrația de copertă este semnată de Dan Perjovschi: You are here, 2017).

01
/02
/21

CARTEA DE CINEMA Proaspăt apărută la Editura Polirom, „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” este o provocatoare carte a istoricului Bogdan Jitea. O analiză a mecanismelor de control şi propagandă, dar şi a câtorva forme de rezistenţă în cinematografia din perioada lui Ceauşescu.