Norman Manea, aniversat la 80 de ani
https://www.ziarulmetropolis.ro/norman-manea-aniversat-la-80-de-ani/

Luni, 23 mai, începînd cu ora 9.00, în Sala „Ion Heliade Rădulescu” a Bibliotecii Academiei Române,va avea loc o sesiune aniversară dedicată lui Norman Manea, unul dintre cei mai importanţi scriitori români contemporani, cu ocazia împlinirii vîrstei de 80 de ani.

Un articol de Liliana Matei|17 mai 2016

Sesiunea va consta într-o serie de discuții libere pornind de la temele operei lui Norman Manea: exilul, limba, memoria, identitatea, biografia ca ficțiune și literatura ca mărturie, scepticismul central-european și ironia evreiască, Clovnul și Huliganul – supraviețuirea umanității în totalitarism, clișeul individual/ colectiv, experiența evreiască în Epoca Modernă, socialismul bizantin românesc, Proust în Transnistria, Kafka în România socialistă etc.

La evenimentul aniversar „NORMAN MANEA – O VIAȚĂ” vor participa personalități marcante ale lumii culturale și academice atît din țară, cît și de peste hotare, precum și reprezentanți ai instituțiilor care organizează evenimentul: Gabriela Adameșteanu, Paul Bailey, Dana Berdilă, Ana Blandiana, Margarita Boyers, Robert Boyers, Augustin Buzura, Nicolas Cavaillès, Magda Cârneci, Paul Cernat, Livius Ciocârlie, Paul Cornea, Ioan Cristescu, Caius Dobrescu, Mircea Dumitru, Florin Filip, Luca Formenton, Mariana Gorczyca, Ioana Gruia, Olivier Guez, Bedros Horasangian, Annabelle Hirsch, Emil Hurezeanu, Emil lonescu, Nora Iuga, Victor Ivanovic, Elvira Lindo, Vittorio Lingiardi, Silviu Lupescu, Alberto Manguel, Alexandru Marinescu, Mircea Martin, Mercedes Monmany, Rosa María Moro de Andrés, Ana Nicolau, Antonio Muñoz Molina, Maria Nadotti, Ingemar Nillson, Florence Noiville, Andrei Pleșu, Bogdan Popescu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Stephanie Tärnqvist, Joan Tarrida, Stelian Tănase, He Lea Wakeman, Monica Zgustova.

Gazdele evenimentului vor fi Carmen Mușat și Claudiu Turcuș.

Norman Manea, unul dintre cei mai importanți scriitori români, profesor de literatură europeană şi „writer in residence” la Bard College. De la debutul în 1966 şi pînă în 1986, cînd a plecat din ţară, a publicat 10 volume (5 romane, 3 volume de proză scurtă, 2 volume de eseuri). A fost distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de către Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste). După 1986, Norman Manea a fost tradus în peste 20 de limbi, cărţile sale fiind elogios recenzate. Volumele publicate în SUA au figurat în selecţia celor mai importante apariţii editoriale din The New York Times. Scriitorului i s-au decernat în 1992 Bursa Guggenheim şi Premiul MacArthur („Nobelul american”).

În 1993, Biblioteca Naţională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei „Literary Lion” al bibliotecii. În 2002, i s-a decernat Premiul internaţional de literatură Nonino pentru „Opera omnia”, iar în 2006 Premiul Médicis Étranger pentru Întoarcerea huliganului. Tot în 2006, a fost distins cu Meritul Cultural în grad de comandor de către preşedintele României, a fost ales membru al Academiei de Arte din Berlin şi în juriul internaţional al Premiului Nonino. În 2010, guvernul francez i-a acordat titlul şi medalia de „Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres”. În 2011, Norman Manea a primit prestigiosul premiu literar Nelly Sachs şi a fost invitat să devină membru de onoare al Royal Society of Literature.

La Editura Polirom, de acelaşi autor au apărut: Întoarcerea huliganului (ed. I, 2003; ed. a II-a, 2006, 2008, 2011), Plicuri şi portrete (ed. I, 2004; ed. a II-a, 2014), Fericirea obligatorie (ed. a II-a, 2005, 2011, 2015), Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2013), Anii de ucenicie ai lui August Prostul (ed. a II-a, 2005; ed. a III-a, 2010), Plicul negru (ed. a V-a, 2007, 2010), Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici (2008), Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow (2008), Vorbind pietrei (2008), Atrium (ed. a II-a, 2008), Variante la un autoportret (2008), Vizuina (ed. I, 2009; ed. a II-a, 2010), Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian (2010), Cuvinte din exil (împreună cu Hannes Stein, 2011), Captivi (ed. a II-a, 2011), Cartea fiului (ed. a II-a, 2012), Zilele şi jocul (ed. a II-a, 2012), Laptele negru (ed. a II-a, 2014), Pe contur (ed. a II-a, 2014), Octombrie, ora opt (2015), Ceaiul lui Proust și alte povestiri (2016). În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură. În 2013, Uniunea Scriitorilor l-a nominalizat pentru Premiul Nobel, iar în 2014, PEN-ul românesc a reiterat propunerea.

Norman Manea a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer, în semn de înaltă apreciere pentru promovarea activă a culturii şi a valorilor româneşti, pentru înalta ţinută morală de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere.

Citiţi şi:
15
/02
/21

Autoarea bestselerurilor internaționale „Miniaturista” și „Muza” revine cu un roman luminos, puternic și emoționant despre secretele scrisului, ale maternității și prieteniei, despre cum ne pierdem și ne regăsim pe noi înșine. Vă invităm să parcurgeți un fragment din „Confesiunea” (Editura Humanitas Fiction).

10
/02
/21

Polirom deschide anul 2021 cu o ofertă bogată de literatură română contemporană, una dintre principalele sale misiuni editoriale, marcată prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004 și continuată de colecții prestigioase și serii de autor dedicate cîtorva dintre numele de prim rang ale literaturii autohtone.

10
/02
/21

Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți cea mai nouă carte semnată de scriitorul Vasile Ernu, „Sălbaticii copii dingo”, recent apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego-grafii”, cu ilustraţii de Roman Tolici. Volumul, din care vă oferim un fragment, este o fascinantă incursiune în anii ’80.

09
/02
/21

Întâlnirea lui Cioran cu Camus, care a avut loc chiar înainte ca filozoful plecat din România să debuteze în Franţa, l-a marcat profund pe autorul lui „Précis de décomposition”. Îndemnul intelectualului francez de a intra în „circulaţia ideilor” l-a umilit pe Cioran: „Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.

08
/02
/21

CARTEA DE CINEMA În septembrie 1939, Franţa trebuia să găzduiască la Cannes, cu sprijinul SUA, un mare festival de film, o alternativă la Mostra de la Veneţia, din Italia fascistă. Izbucnirea războiului opreşte planul în ultimul moment. O carte a unui istoric francez, apărută şi în limba română, reconstituie această poveste fascinantă.

08
/02
/21

Editura Litera anunță lansarea pe litera.ro a noului Litera Blog, locul de întâlnire a celor mai interesante articole de opinie, dialoguri-eveniment, idei și sugestii de lectură pentru cititorii săi. Critici literari, scriitori români și străini, formatori de opinie, bloggeri, traducători, actori, traineri fac parte acum din comunitatea Litera Blog pentru a oferi publicului iubitor de carte cea mai bună experiență a lecturii.

05
/02
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile fizice și online din întreaga țară ediția în limba română a uneia dintre cele mai așteptate traduceri ale anului. Este vorba despre romanul „Hamnet”, semnat de prozatoarea britanică Maggie O’Farrell, apărut în traducere în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.

05
/02
/21

CARTE DE CINEMA În 2020 s-au implinit 100 de ani de la premiera primului film românesc de animaţie. Prilej pentru apariţia unui volum care analizează evoluţia acestui gen pe parcursul unui secol, „Istoria filmului românesc de animaţie – 1920-2020”, scris de criticul Dana Duma.

04
/02
/21

10 idei despre globalizare și criza acesteia, oferite de israelianul Nadav Eyal în cartea sa „Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării” (Editura Polirom, 2020), o lectură esențială pentru omul de azi.

03
/02
/21

La Editura Seneca, în colecția „Noi” (dedicată mediului și ecologiei), apare, zilele acestea, volumul „Omenirea în pericol. Reconfigurare de traseu!“ de Fred Vargas (traducere din limba franceză de Alina Marc-Ciulacu; ilustrația de copertă este semnată de Dan Perjovschi: You are here, 2017).

01
/02
/21

CARTEA DE CINEMA Proaspăt apărută la Editura Polirom, „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” este o provocatoare carte a istoricului Bogdan Jitea. O analiză a mecanismelor de control şi propagandă, dar şi a câtorva forme de rezistenţă în cinematografia din perioada lui Ceauşescu.