„Nu fă!” sau „Nu face!” Cum e corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/nu-fa-sau-nu-face-cum-e-corect/

Scriem cuvinte în grabă, le rostim în grabă. Folosim adesea structuri gramaticale greşite, preluate multe dintre ele din mass-media şi propagate cu o viteză uimitoare. Pe Facebook, pe whatsApp, aruncăm cuvinte, propoziţii, toate scrise rapid şi cel mai adesea fără grijă. Corectitudinea exprimării nu prea mai interesează pe nimeni.

Un articol de Monica Andronescu|15 ianuarie 2024

O călătorie cu metroul pe Magistrala 2, la o oră de vârf, este o adevărată aventură. Te strecori cu greu, ești în echilibru instabil, reușești în cele din urmă să găsești o bară de care să te sprijini, iar în fața ta, o mamă cu un băiețel, mai norocoși, stau pe scaune. Ea se uită în telefon și scrie de zor, el încearcă întruna să-i atragă atenția: „Mami, mami, ia uite ce mi-a scris doamna pe foaie.” „Da, mami, foarte bine”, răspunde ea fără să ridice ochii din telefon. „Mami, pot să-ți spun ceva?” „Imediat, așteaptă puțin”, răspunde ea din nou cu un calm în care se simte iritarea. „Mami, vreau și eu să mă uit la desene!” spune copilul și dă să-i smulgă telefonul din mână. Nervoasă, mama își apără telefonul și-i spune: „Nu mai fă asta, te rog! Ți-am spus să nu mai faci asta. Știi că n-ai voie la telefon!”

Lucrurile nu se opresc aici, discuția aprinsă dintre cei doi continuă pe parcursul mai multor stații, iar mama cea ocupată continuă să stea cu ochii în telefon. Însă atenția ți se oprește la „Nu mai fă asta!”. E o structură corectă? O auzim destul de des și în diverse medii. Este vorba de forma de imperativ negativ a verbului „a face”. Ei bine, este vorba despre o structură greșită.

Forma de imperativ a verbului „a face” este, într-adevăr „fă!”. „Te rog, curat în cameră!” „-ți tema, te rog!” „ o plăcintă pentru diseară, la cină!” Toate sunt forme corecte.

Însă atunci când vine vorba de forma negativă, nu e suficient să adăugăm un „nu” în față, așa cum se întâmplă cel mai adesea din grabă sau din comoditate, pe ideea, dacă forma de imperativ e: „ curat în cameră!”, atunci la negativ nu poate fi decât „Nu fă curat în cameră!” Total incorect!

Este o greșeală frecventă și ea se datorează cel mai probabil asocierii dintre cele două forme și necunoașterii unei reguli a gramaticii, care spune că forma de imperativ negativ se formează de la forma de infinitiv a verbului.

Mai exact, verbul „a mânca”, la imperativ va fi „Mănâncă!”. Dar la forma negativă va fi „Nu mânca!”, preluând forma de infinitiv.

Verbul „a cânta”, la imperativ „Cântă!”, la imperativ negativ „Nu cânta!”

Verbul „a vorbi”, la imperativ „Vorbește!”, la imperativ negativ „Nu vorbi!”

Pe același sistem, atunci când vorbim despre verbul „a face”, vom avea la forma de imperativ forma „Fă!”, iar la imperativ negativ „Nu face!”.

Prin urmare, mama cea ocupată din metrou, în loc de „Nu mai asta!” (GREȘIT),  ar fi trebuit să-i spună copilului „Nu mai face asta!” (CORECT).

Concluzie: CORECT:  Nu face!

GREȘIT: Nu fă!



20
/05
/14

Cine nu s-a întrebat măcar o dată care este semnificația expresiei „casă de piatră”? Cunoscuta zicere este folosită la fiecare nuntă. Dar care îi sunt originile?

13
/05
/14

În anul 490 înainte de Hristos, orașele Atena și Sparta, care în acea vreme erau în conflict, au fost nevoite să uite de rivalitatea dintre ele deoarece perșii înaintau rapid spre teritoriile lor. Atena și Sparta s-au aliat în luptă, iar bătălia de la Maraton, din 490 înainte de Hristos, este sursă de inspirație pentru o legendă. Conform acesteia, Philippides (sau Filipide) a fost primul maratonist din istorie.

06
/05
/14

De la numele lui Dracon, ne-a rămas cuvântul „draconic”. Sensul termenului s-a păstrat, referindu-se la legi, dispoziții, reguli etc. care sunt considerate „excesiv de severe, aspre sau drastice”.

22
/04
/14

Mai întâi, sper că ați avut un Paste fericit! Un pic cam ciudat?… De ce să aveți niște „paste fericit(e)” și de ce să vă spun asta? Sau, poate, vreau să scriu „Paște fericit!”? Sau am vrut să spun că ați avut un „cal care paște fericit”? Poate o să aflăm „la Paștele Cailor” de ce am renunțat atât de ușor la diacritice.

01
/04
/14

Mulți oameni sunt reticenți să apeleze la psiholog sau la psihiatru când se confruntă cu o problemă de viață sau cu o tulburare psihică. Motivele pot fi multe, de la frica de a nu fi catalogat „nebun” de ceilalți până la faptul că se îndoiesc că psihologul sau psihiatrul ar putea să îi ajute cu adevărat.

18
/03
/14

Dicționarele spun poveștile cuvintelor (proveniența, sensurile, modificările suferite de-a lungul timpului, semnificația sintagmelor în care sunt încorporate etc.). De aceea, ele sunt ca o ladă cu zestre pentru generațiile următoare. Acum, în era digitală, găsim pe internet o parte din aceste povești. Mai rapid și mai eficient. Și, atunci, care să mai fie rostul dicționarelor […]

25
/02
/14

,,Plătiți locație?” Mulți am fi nedumeriți, cel puțin în primele momente, dacă ni s-ar adresa această întrebare. Am înțeles oare greșit? O fi spus persoana respectivă „ați găsit o locație”? Despre cum se folosește ,,locația” corect, aflăm astăzi la rubrica Dans printre cuvinte.

18
/02
/14

„1984” de George Orwell, „Minunata lume nouă” de Aldous Huxley și - mai recent - ,,Jocurile Foamei”, de Suzanne Collins fac parte din topul distopiilor. Distopie... opusul utopiei. Dar ce înseamnă, mai exact? Aflăm astăzi, în cadrul noii rubrici „Dans printre cuvinte“.