Nudul feminin într-o nouă viziune – „Boudoir” de Alexandra Dragomir, la Pleshoo Contemporary
https://www.ziarulmetropolis.ro/nudul-feminin-intr-o-noua-viziune-boudoir-de-alexandra-dragomir-la-pleshoo-contemporary/

Jucându-se cu două teme vechi de când e arta, nudul feminin şi relaţia dintre frumos şi urât, Alexandra Dragomir aduce în faţa publicului la Pleshoo Contemporary miercuri, 15 octombrie 2014, de la ora 19.30, o serie de lucrări care dovedeşte o consecvenţă a abordării tematice ce nu exclude permanenta căutare de noi expresivităţi ale formei.

Un articol de Ştefania Dumbravă|15 octombrie 2014

Relația dintre cele două categorii estetice fundamentale ale artei, „frumosul” și „urâtul”, a fost investigată de artistă încă din anii studiilor masterale (clasa Cezar Atodiresei, asistent Alexandru Rădvan).

Percepută de-a lungul istoriei artistice ca o inevitabilă antiteză și ca o judecată de valoare favorabilă canonic primei categorii, această relație îi apare Alexandrei, în cheia inaugurată de gândirea simbolistă prin conceptul de „estetică a urâtului”, mai degrabă ca o simbioză, ca un binom indisolubil ale cărui componente se potențează reciproc și există mereu chiar și sub aparenta dominație a celuilalt.

Granița dintre ele rămâne a fi decisă în instanță subiectivă, ea actualizându-se și fluctuând de la privitor la privitor. Artista e interesată doar de a găsi, în expresivitatea dialogului formelor, liniilor, tușelor și culorilor, această graniță fină, iar pretextul pentru această echilibristică este unul dintre cele mai vechi motive ale istoriei artei: nudul feminin.

Cu întreaga libertate permisă de difuzia tușurilor și culorilor acrilice pe pânză, ce permite efecte care citează iluzionist spontaneitatea acuarelei, Alexandra tratează Dragomir 2modelul feminin simultan ca pe un simbol al senzualității și ca pe un motiv plastic. Rezultatul este, într-o varietate nonconformistă de poze, o serie de lucrări cu aparența unor schițe de atelier, cărora opțiunile tehnice le dau permanența unor soluții asumate.

Esențializarea formei în pete și accente liniare, în dialoguri de suprafețe și linii semnificative în ele însele, oferă o scăpare din zona, exploatată excesiv în vizualitatea contemporană, a erotismului gratuit. Lăsată mereu la stadiul unei sugestii, interpretarea imaginii rămâne la latitudinea privitorului, pe care îl implică la nivel de subiectivitate estetică și senzuală.

La fel de convingător și în duritățile grafice angulare și în suavitățile tușelor de acuarelă, inventarul plastic al Alexandrei se desfășoară într-o permanentă căutare în nudul feminin, tot mai parazitat de tot felul de semnificații pseudo-artistice, a sensului vizual care să depășească frustețea abordării literale. Seria prezentată publicului se transformă, astfel, într-o mapă de schițe dilatată la dimensiuni monumentale și fixată pe pânză de o singură intenție: aceea a refuzului de a decide asupra apartenenței formei la categoriile „frumos” sau „urât” și, dimpotrivă, de interogarea ponderii fiecăruia în interpretarea subiectivă a realității.

Antrenând în acest demers și conștiința individuală a fiecărui privitor, Alexandra Dragomir propune astfel, în mod esențial, o meditație asupra grilelor de valori estetice, morale și artistice contemporane, fie ele personale sau colective.

Foto: Nudul feminin, Boudoir, Alexandra Dragomir – pleshoocontemporary.blogspot.ro/



29
/03
/23

Corul Național de Cameră „Madrigal - Marin Constantin” și Centrul de Cultură Arcuș vernisează cea de a treia expoziție din seria aniversară Galeria „Madrigal 60” și invită publicul să descopere universul vizual al artistului Emanuel Chiriac. Evenimentul va avea loc vineri, 31 martie, de la ora 19:00, la sediul Corului Madrigal din Aleea Dealul Mitropoliei 11, București.

28
/03
/23

Cu ocazia împlinirii a 15 ani de activitate în promovarea artei contemporane și a peste 500 de materiale video originale (interviuri, documentare, no comment, expoziții) pe canalul YouTube, se lansează premiul Modernism.ro Award 2023, un trofeu de colecție, unicat, acordat în funcție de preferințele și vizualizările publicului.

27
/03
/23

În săptămâna 27 martie – 2 aprilie, Uniunea Artiștilor Plastici din România așteaptă publicul la multe evenimente din țară: expoziția „El Camino” (fotografii de Călin Piescu), sculptură la Galeria de Artă din Ploiești și picturi semnate de Aurelian Broască (la Constanța).

23
/03
/23

MoBU anunță Târgul Internațional de Artă București, eveniment care va avea loc în perioada 19-28 mai a.c. la Romaero Băneasa. Organizatorii au pregătit un pavilion expozițional complex, multifuncțional, cu 22.000 de metri pătrați la interior și în exterior, din care aproape 5.500 mp sunt spațiu expozițional dedicat exclusiv galeriilor și artiștilor participanți.

23
/03
/23

Indie Box, inițiativa din spatele mai multor proiecte artistice ai ultimilor 6 ani, precum [m]others, [ship of fools], Danstopic și Movemental, a lansat luna aceasta un nou proiect de terapie prin artă și cercetare artistică a cărui implementare se va petrece pe parcursul acestui an în două spitale de psihiatrie din țară: Spitalul Voila din Câmpina și Spitalul „Eftimie Diamandescu” din Bălăceanca.

20
/03
/23

În afara titlurilor noi, One World Romania propune în acest an şi trei retrospective de neratat: una concentrată pe cineastul sârb nonconformist Želimir Žilnik, în prezenţa acestuia, o alta cu filme ale regretatei regizoare libaneze Jocelyne Saab şi una dedicată dedicată împlinii a 30 de ani de existență a Fundației Arte Vizuale (FAV).

10
/03
/23

Muzeului Național de Artă Contemporană celebrează joi, 16 martie, începând cu ora 17:00, fenomenul culturii vizuale contemporane din România prin „decontul vizual” al celor 192 de noutăți din colecția muzeului, dar și printr-o dezbatere cu invitați internaționali, care deschide seria de conferințe publice MNAC International Academy.

07
/03
/23

AnnArt Gallery găzduiește, în perioada 28 februarie - 25 martie 2023, expoziția „Treasury of forgotten places”, născută în urma unei rezidențe de artă în județul Bihor, initiață de creatorul de modă Dorin Negrău și care are ca scop principal conservarea patrimoniului unei lumi arhaice, ilustrând astfel firescul vieții simple.