Ovidiu Chihaia, muzician: „Acum, fac muzică după sufletul meu“
https://www.ziarulmetropolis.ro/ovidiu-chihaia-muzician-acum-fac-muzica-dupa-sufletul-meu/

Ovidiu Chihaia compune muzică de la vârsta de 16 ani, de când s-a apucat să studieze chitara, instrumentul preferat al liceenilor din toate timpurile. A cântat în multe trupe de punk, iar din 2008 a început să compună muzică pentru spectacole de teatru multimedia: „C’est pas une chanson d’amour“, „Pescarul şi sufletul său“ şi „Pescăruşul. Ultimul Act“.

Un articol de Judy Florescu|20 mai 2014

Ovidiu Chihaia ne-a explicat care este diferența între a compune pentru o trupă muzicală și pentru un spectacol de teatru, ce înseamnă live-ul într-un concert și ne-a spus dacă scena teatrală îl limitează pe un chitarist. Artistul poate fi ascultat cântând live în spectacolul „Pescărușul. Ultimul Act“, de la Teatrul Elisabeta.

Judy Florescu: Să vorbim mai întâi despre începuturile pasiunii tale pentru chitară.

Ovidiu Chihaia: Nu e pasiune, e o întâmplare că am ajuns să cânt la chitară. Am învățat să cânt primele acorduri la 16 ani de la un profesor de sport care era și profesor de muzică. Prima melodie pe care am cântat-o era din zona folk și se numea „Rănitul dintre linii“.

Primul gen abordat a fost folk, așadar…

Profesorul respectiv ne învăța numai folk la orele de muzică. Iar după ore, cei care voiam să facem chitară lucram tot folk, dar nu am făcut mai mult de patru ore cu el. După aceea am învățat singur: de la alți chitariști, de la MTV.

Ai făcut parte din trupa liceului?

Cântam grunge împreună cu câțiva colegi, imitam foarte bine Nirvana, dar nu era o chestie care să fie susținută de liceu. Trupa se numea Pure. Am încercat să mențin acest proiect și după liceu, dar nu am reușit. Am venit în București și nu am reușit să cânt cu nici o trupă de pe aici, pentru că nu-mi plăcea niciuna. Într-o bună zi m-am întâlnit cu un amic care cânta într-o trupă punk și atunci am început să lucrez cu el.

Practic, ai schimbat genul muzical.

Nu era mare schimbare: de la grunge la punk. Ascultam punk din liceu, iar grunge cântam pentru că eram foarte pasionat de Nirvana și de alte trupe din perioada aia.

Iar de la studiul chitarei, ai ajuns să compui.

Nu era neapărat un studiu. Într-adevăr, când eram mic, eram un tip studios, cântam de dimineață până seara. În weekend, când nu mergeam la școală, mergeam în camera mea și cântam la chitară acustică, cumpărată din banii proprii, de la săpat de șanțuri. Și da, de la studiat, între ghilimele, am ajuns la compus, foarte rapid. Practic, de la primele acorduri pe care le-am învățat, am început să compun.

Care a fost prima melodie pe care ai compus-o?

O piesă foarte simplă, în engleză, pentru că atunci eram tânăr și nu voiam să compun decât în engleză. Se numea „Me, alone“. Era o copie după trupele alternative și grunge pe care le ascultam atunci. Am continuat, în paralel, și cu coverurile.

Care a fost primul concert în care ți-ai cântat compozițiile?

La Timişoara, la Festivalul de Underground. Atunci am cântat pentru prima oară propriile piese, în fața unui public. Dar înainte de trupa de grunge am mai avut o trupă de punk, Amalgam, compusă din şapte oameni, patru vocalişti și trei instrumentiști.

De ce aveați nevoie de 4 vocalişti?

Pentru că eram toți prieteni și am stabilit că toți trebuie să facem parte din proiectul ăsta. Nu ne pricepeam foarte bine la compus muzică, dar era un proiect la care mă gândesc foarte des acum. Nu mă gândesc să-l reiau, dar era ceva frumos. Era un punk făcut din sfuflet.

Există multe trupe românești de punk?

Da, foarte multe. A existat o super-mișcare de underground în România, despre care nu se știe. De fapt, lumea nu e interesată de așa ceva. Bucureștiul a fost întotdeauna rock. Ceea ce a însemnat subversiv și underground a fost considerat rock, dar nu e chiar așa.

În Craiova și în Timișoara au fost o groază de trupe foarte faine, iar acum vreau să aduc aminte de Radical din val, Haos, Umbre zidite și Argotic, care îmi plăceau foarte mult. Sunt niște trupe de punk, post-punk, new wave.

Iar de la punk ai ajuns să compui pentru spectacolele de teatru multimedia.

Prima colaborare a fost la „C’est pas une chanson d’amour“, cu regizoarea Carmen Lidia Vidu. Nu este chiar zona mea, dar sunt chestii care îmi plac atunci când fac muzică pentru teatru. Nu aș putea spune exact ce îmi place, dar sunt lucruri care îmi plac.

Cum ai primit propunerea?

Regizoarea mi-a spus într-o zi: „Ce ai zice dacă ai face muzica pentru spectacolul ăsta?“ Și la început am zis nu, ea mi-a spus că s-a potrivi foarte bine cu ceea ce fac, pentru că atunci cântam cu Mes Quins. Se potrivește sin-pop-ul ăsta cu ceea ce m-am gândit eu că e la modă. Atunci voiam să facem niște muzică asemănătoare celei de afară, dar între timp ne-am schimbat și noi. Bine că ne-a venit mintea la cap.

Ce vrei să spui?

Atunci gândeam să fac o piesă cu un sound bun. Acum nu mă mai interesează chestiile astea. Acum fac după suflet, să zicem.

Am lucrat la „Pescarul și sufletul său“, de la Teatrul Odeon. Proiectul acesta a venit după o perioadă destul de lungă în care nu am mai vrut să fac nimic în teatru, nefiind neapărat zona mea, dar la începutul anului 2014 am avut dorința de a lucra din nou în teatru, pentru că nu mă simțeam împlinit prin ceea ce făceam atunci din punct de vedere muzical.

„Pescărușul. Ultimul Act“ este a treia ta colaborare în teatru?

Da, și e primul spectacol de teatru în care cânt live pe scenă și în care mă aflu pentru prima dată pe o scenă de teatru.

Care este diferența între muzica live dintr-un spectacol față de cea dintr-un concert?

În concert faci foarte multe repetiții înainte și te prezinți apoi pe scenă. Se zice că ai interacțiune cu publicul. Dar e diferență într-adevăr între „Pescarul și sufletul său“, în care nu e muzică live, ci o muzică prerandată, acolo poți să stai să te gândești mai mult la ceea ce faci, e mai calculată treaba.

Cred că îmi place mult mai mult muzica din „Pescărușul“. Am avut timp mai mult pentru ea, am lucrat și cu oameni care m-au inspirat. Aici mă refer în mod special la soprana Cătălina Antal, care și-a adus aportul în creația muzicală a spectacolului.

De aceea îmi e mai drag proiectul ăsta pentru că am colaborat cu oameni. Nu-mi place foarte mult să fac muzică singur. A fost foarte interesant pentru mine să fac muzică alături de Cătălina, care studiază la Conservator.

Foto cu Ovidiu Chihaia – Mihai Ilie



17
/11
/15

Cântărețul și actorul francez Charles Aznavour a primit Ordinul Coroanei în grad de comandor, înaltă distincție acordată de regele Philippe al Belgiei, la propunerea ministrului Afacerilor Externe, Didier Reynders. Charles Aznavour, unul dintre cei mai apreciați, iubiți și mai longevivi cântăreți francezi, a împlinit, pe 22 mai, 91 de ani.

17
/11
/15

Trompetistul american Miles Davis a fost desemnat cel mai bun artist de jazz din toate timpurile, în urma voturilor exprimate de ascultătorii postului BBC Radio. Topul 10 al celor mai buni artişti de jazz cuprinde nume precum Louis Armstrong, Ella Fitzgerald şi Billie Holiday.

15
/11
/15

Vineri, 13 noiembrie: superstițioșii s-ar feri de lansări de discuri în această zi, însă, cum 3 albume importante și interesante se lansează pe 13 noiembrie 2015, se poate spune că este o zi fastă. Vladimir Horowitz – Return to Chicago (un recital susținut la Chicago, în 1986, de celebrul pianist), “Petrică și lupul” de Serghei Prokofiev, în lectura lui Alice Cooper, legendarul rocker, și concerte de Brahms și Bartok înregistrate de violonista olandeză Janine Jansen găsim pe aceste trei albume.

14
/11
/15

Muzică de Oscar, Tony pentru costume, și o nemuritoare poveste Disney. În această iarnă, Broadwayul vine la București să demonstreze că iubirea învinge întotdeauna. Spectacolele se vor juca în limba engleză, cu subtitrare în limba română (4-6 decembrie, Romexpo). 

12
/11
/15

Sâmbătă, 21 noiembrie, de la ora 19:00, la Mighty Business, iubitorii muzicii sunt invitaţi la un concert AG Weinberger, organizat cu ocazia lansării celui de-al 9-lea album discografic al artistului.

11
/11
/15

Miercuri, 18 noiembrie (19.00), Orchestra de Cameră Radio va susţine un concert dedicat francofoniei, eveniment ce se va derula chiar în prima zi a Târgului Gaudeamus Radio România - ediţia a XXII-a. Din program, Din program: Ciprian Porumbescu, Maurice Ravel, Franz Schubert (Simfonia nr. 6)

11
/11
/15

Miercuri, 18 noiembrie (19.00), Orchestra de Cameră Radio vă invită la un concert dedicat FRANCOFONIEI, eveniment ce se va derula chiar în prima zi a Târgului Gaudeamus Radio România - ediţia a XXII-a, în contextul în care invitat de onoare al târgului în 2015 este GADIF – Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România.

10
/11
/15

Între 13 și 15 noiembrie, Casa de Cultură a Sindicatelor va găzdui a doua ediţie a celui mai „cool” festival de jazz din Sibiu, Mozaic Jazz Festival. Poziţionat deja ca un eveniment cultural de cea mai înaltă calitate, festivalul va aduce pe aceeaşi scenă şase trupe, dintre care trei în premieră pentru România.

09
/11
/15

Cum arată programul unui artist de jazz de succes, pentru care „acasă” înseamnă Brooklyn, New York? Cât de important e să încalci regulile? Prin ce se aseamănă doina românească cu blues-ul american? Ne povestește pianistul Lucian Ban, într-un interviu inedit, sub formă de alfabet.

09
/11
/15

Julio Iglesias transmite condoleanţe românilor în urma incendiului din clubul Colectiv, precizând că România a fost întotdeauna în inima sa şi, de aceea, este îndurerat de această tragedie. Faimosul cântăreţ spaniol a susţinut mai multe concerte sold-out în România. În această vară, artistul a fost supus unei intervenţii chirurgicale la spate, motiv pentru care ultimul său concert din Bucureşti a fost amânat.

07
/11
/15

CORUL DE COPII RADIO caută noi talente! Dirijat de VOICU POPESCU, ansamblul component al Orchestrelor şi Corurilor Radio România aniversează în acest an 70 de ani de activitate. Un moment extrem de important pentru cor îl reprezintă recenta participare în finala uneia dintre cele mai prestigioase competiţii corale internaţionale: LET THE PEOPLES SING, în cadrul căreia la Munchen, pe 11 octombrie 2015, Corul de Copii Radio a evoluat alături de numai alte 8 ansambluri selecționate din aproape 100 din Europa.

06
/11
/15

În această toamnă, unica instituție reprezentantă a genului operetei în România, Teatrul de Operetă și Musical ,,Ion Dacian”, celebrează împlinirea a 65 de ani de la înființarea sub numele de Teatrul de Stat de Operetă, printr-o serie de evenimente speciale unite sub titulatura ,,Opereta 65” și menite să aducă în prim-plan farmecul și complexitatea acestui gen muzical.

06
/11
/15

Unul dintre cei mai importanți pianiști români de jazz, Ion Baciu Jr., muzician stabilit în Suedia și aplaudat alături de cele mai cunoscute formații și soliști de jazz din țara sa de adopție - inclusiv alături de Stockholm Jazz Orchestra – este invitat să concerteze la Sala Radio.

05
/11
/15

Ediţia a zecea a Festivalului de Muzică Veche propune publicului său, între 9 și 13 noiembrie, o serie de recitaluri solo ce vor pune în lumină famiile celor mai frecvent utilizate instrumente cu coarde ale muzicii baroce. Instrumentele protagoniste vor fi: harpe istorice, fidel, vioară barocă, viola d’amore, viola da gamba, clavecin, spinetă, clavicord, lăută, teorbă, chitară barocă. Recitalurile vor fi însoţite de explicaţii referitoare la construcția și întreținerea acestor instrumente, oferite cu plăcere publicului de către artişti.