Permisul de conducere al Principesei Maria, vândut la licitaţia “România Regală”
https://www.ziarulmetropolis.ro/permisul-de-conducere-al-principesei-maria-vandut-la-licitatia-romania-regala/

Permisul de conducere al Principesei Maria, datând din 1909, a fost vândut pentru 5.000 de euro joi, la licitaţia “România Regală”, organizată de Artmark, care a avut încasări totale de 64.690 de euro. Permisul de conducere al Principesei Maria şi evantaiul Reginei Elisabeta s-au numărat printre atracţiile licitaţiei “România Regală”, care a fost organizată în […]

Un articol de |5 octombrie 2012

Permisul de conducere al Principesei Maria, datând din 1909, a fost vândut pentru 5.000 de euro joi, la licitaţia “România Regală”, organizată de Artmark, care a avut încasări totale de 64.690 de euro.

Permisul de conducere al Principesei Maria şi evantaiul Reginei Elisabeta s-au numărat printre atracţiile licitaţiei “România Regală”, care a fost organizată în Capitală de casa Artmark.

Licitaţia “România Regală” a adus în atenţia colecţionarilor de artă obiecte rare, piese care au aparţinut membrilor familiei regale, precum şi aristocraţiei româneşti.

La licitaţie au fost scoase 140 de loturi, iar rata de adjudecare a fost de 72,66%.

Permisul principesei moştenitoare, viitoarea Regină Maria (1875 – 1938), a fost eliberat de Touring-Club, filiala din München, în anul 1909. Maşina pe care o conducea principesa, după cum reiese din datele cuprinse în permis, era un Mercedes, model 35 H, număr de fabricaţie 5060, serie a motorului 7798. Principesa Maria a fost una dintre puţinele femei care au străbătut, la acea dată, Germania la volanul unui automobil, lucru pe care nu şi l-a permis în România, precizează Artmark. Valoarea estimativă a acestui document, care provine de la nepotul şoferului principesei, era cuprinsă între 5.000 şi 6.000 de euro.

O impresionantă brăţară din aur, decorată cu safir şi diamante, în cutie originală, realizată în atelierele fraţilor A. & J. Roller, furnizori ai Curţii Regale a României, a fost adjudecată pentru suma de 4.000 de euro.

Rarisimă piesă de colecţie datând de la începuturile monarhiei româneşti, steagul Principatelor Unite, arborat în timpul domnitorului Carol I, estimat la 800 – 1.500 de euro, a fost achiziţionată la preţul de 2.400 de euro.

Un alt obiect care a aparţinut unei îndrăgite regine a României şi a fost licitat este un rafinat evantai din fildeş. Acesta este inscripţionat în argint cu monograma Reginei Elisabeta, pseudonimul literar CS (Carmen Sylva). Feţele principale sunt din fildeş, una fiind ornată cu un decor vegetal, iar inelul de prindere a lamelelor este din argint. Evantaiul este în stilul Art Nouveau şi datează din anul 1900. Preţul estimativ al evantaiului era de 300 – 600 de euro, iar obiectul a fost adjudecat contra sumei de 450 de euro.

Printre obiectele care au atins cele mai mari sume, comparabil cu preţul estimativ, s-a numărat o pereche de butoni din aur cu cifrul regelui Mihai, (bijutier Heinrich Weiss, cca 1942, aur şi email, 19,1 gr, tl: 14 k, d=21 mm), cu o valoare estimativă de 1.200-1.800 de euro. Butonii au fost vânduţi contra sumei de 4.250 de euro. Bijutierul Curţii Regale Heinrich Weiss a creat multe bijuterii pentru regii Carol I şi Mihai, printre care şi această pereche de butoni de manşetă. Faţa principală a butonilor este decorată cu un cerc perlat, aflat la exterior, în interiorul căruia se află cifrul Regelui Mihai, realizat cu email albastru şi surmontat de coroana regală.

Un alt obiect care a fost adjudecat cu o sumă semnificativ mai mare decât cea estimativă a fost harta României Mari, care, de la o estimare de 100 – 200 de euro, a ajuns la un preţ de adjudecare de 3.600 de euro. Harta administrativă a României Mari din perioada interbelică are dimensiuni de 60 x 80 cm. Efortul de organizare administrativă a României după unirea din 1918 a fost considerabil, deoarece autorităţile erau obligate să ţină cont de anumite exigenţe politico-instituţionale, dar şi de specificul socio-cultural şi chiar geografic al provinciilor noi. Harta reprezintă nu doar o imagine de ansamblu a ţării, ci şi o proiecţie a proiectului politic care a stat la baza ei. Se remarcă, în colţul din stânga sus, stema regatului, dispusă peste două drapele încrucişate.

La fel de bine a fost vândut şi planul oraşului Bucureşti de la 1900. De la o valoare estimativă de 80 – 150 de euro, obiectul a fost vândut contra sumei de 850 de euro. Primăria Capitalei a comandat în anul 1900 Institutului Geografic al Armatei un plan al oraşului, care trebuia să actualizeze toate datele topografice legate de organizarea administrativă a urbei. De mari dimensiuni, realizat la scara 1:10.000, planul cuprindea un index al străzilor, şcolilor, monumentelor, instituţiilor publice, hotelurilor, halelor şi târgurilor. Se găsesc aici informaţii legate şi de cimitire, fabrici, cazărmi şi gări, institute de credit, grădini publice, spitale şi biserici. Exemplarul a aparţinut primăriei Bucureştilor, după cum atestă o ştampilă aplicată în caseta legendei.

Cel mai valoros lot al licitaţiei de joi seară a fost Ordinul Ferdinand în grad de Colan, instituit în 1929 şi care era estimat la 25.000 – 45.000 de euro. Personalităţi precum Regina Maria, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu au fost printre puţinele care au primit această distincţie. Oferit celor care s-au distins în lupta pentru realizarea Statului Naţional Român, ordinul cuprindea şase clase, trei inferioare şi trei superioare, gradul Colan fiind cel mai important. Exemplarul scos la licitaţie joi seară de Artmark nu a fost adjudecat.

Un alt obiect unicat care nu a fost adjudecat a fost un set de 8 fotografii rare pe sticlă cu demonstraţii aviatice ale lui Aurel Vlaicu, datate la începutul secolului al XX-lea. Valoarea estimativă a setului era cuprinsă între 2.000 şi 4.000 de euro. Seria fotografiilor pe sticlă îl înfăţişează pe Aurel Vlaicu zburând la Bucureşti, în cadrul marelui miting aviatic desfăşurat la 17 octombrie 1910, pe hipodromul de la Băneasa.

Sursa: Mediafax

20
/06
/21

Prin multe dintre filmele din selecţia din acest an, Festivalul One World, primul mare eveniment cinematografic desfăşurat fizic în 2021 în România, a arătat libertatea uriaşă pe care documentarul şi-o poate lua faţă de norme, atunci când cineaştii nu se tem să caute forme mai radicale pentru subiectele lor. O parte din selecţie poate fi văzută online în perioada 21-27 iunie.

18
/06
/21

După premiul al III-lea ex-aequo de la Cinéfondation de anul trecut, acordat Luciei Chicoș pentru filmul „Contraindicații’’, UNATC revine la Festivalul de la Cannes cu scurtmetrajul „Prin oraș circulă scurte povești de dragoste”, în regia Carinei-Gabriela Dașoveanu.

18
/06
/21

Porumbel gulerat, fazan, coțofană, pitulice sfârâitoare, ciocănitoare, bufniță, stăncuță, pițigoi. Sunt câteva dintre cele 36 de specii monitorizate de Societatea Ornitologică Română în crângul verde din fața Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC).

17
/06
/21

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.” (disponibil și în ediție digitală).

17
/06
/21

Cea de-a cincea ediție a festivalului internațional de scurtmetraje Transilvania Shorts ajunge la Cluj-Napoca în perioada 27 - 29 iunie, la Cinema Victoria și Cinema Dacia, cu o selecție de filme selectate și premiate în festivaluri de renume din întreaga lume.

17
/06
/21

După ce anul trecut a fost la înălțime, pe acoperișul Teatrului Național din București, în 2021 tânărul HOP călătorește aproape 350 km, până în inima Transilvaniei. Își pune cortul la Alba Iulia, lângă cetate. Vine aici cu așteptări, cu entuziasmul și curajul exploratorului.

17
/06
/21

Luni, 21 iunie 2021, începând cu ora 19:00, la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova se va desfășura poate cel mai lung spectacol de teatru din istorie: ZIUA HEKTOMERON. Data nu a fost aleasă întâmplător, căci pe 21 iunie este solstițiul de vară, cea mai lungă zi din an, numită și Ziua Soarelui.

17
/06
/21

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră la Festivalul One World Romania, documentarul „Certitudinea probabilităţilor” (2021), primul film realizat de Raluca Durbacă, încearcă să deconstruiască discursul oficial al regimului socialist din anul 1968 aşa cum fusese el reflectat prin materialele audiovizuale ale studioului de cinema documentar „Alexandru Sahia”.

16
/06
/21

Cea de-a V-a ediție a festivalului American Independent Film are loc anul acesta între 23 și 27 iunie, la Cinema Muzeul Țăranului și Food Hood, și va aduce în fața spectatorilor cele mai noi producții de film american independent, fiind, pentru multe dintre ele, ocazia unică de a le vedea pe un ecran de cinema.

16
/06
/21

Învățământul superior artistic din România a făcut un pas esențial pe 12 iunie 2021: constituirea, la Iași, în prezența Ministrului Educației, a Consorțiului Universitar Arte.