„Pescărușul”, la Teatrul Naţional din Craiova. Un spectacol proaspăt și viu
https://www.ziarulmetropolis.ro/pescarusul-la-teatrul-national-din-craiova-un-spectacol-proaspat-si-viu/

Finalul acestui an a adus la Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, la sala „Amza Pellea”, „Pescăruşul”, de A. P. Cehov, în regia lui Yiannis Paraskevopoulos. Un spectacol proaspăt şi viu, ce merită văzut şi promovat în toate festivalurile.

Un articol de Monica Andrei|16 decembrie 2015

Până când paharul de şampanie l-a expediat eternităţii, la doar 44 de ani, Anton Pavlovici Cehov a creat personaje care par nişte umbre, fără detalii ce atrag atenţia. A absolvit cursurile Facultății de Medicină, s-a specializat în chirurgie, obținând și un “brevet de invenție pentru combaterea maladiilor covârșitoare”. N-a profesat. S-a apucat de scris cam pe la finalul liceului – schițe, nuvele și teatru. Devine cunoscut, are succes, şi face atât de mulți bani din ceea ce publică încât își permite să cumpere o moșie lângă Moscova și chiar să-şi întreţină familia din banii câştigaţi.

Citisem undeva, cum, la finalul “Banchetului”, Socrate vrea să-şi convingă auditoriul să admită că geniul tragediei este acelaşi cu cel al comediei. Adevărat! Poţi fi banal în mii şi mii de feluri, genial mai rar sau deloc. Astăzi nu mai scrie nimeni tragedie, ca gen dramatic, iar pentru a scrie comedie, puţini ştiu ce înseamnă să creezi un contrast în replică, să scrii pentru actor şi să-l faci pe spectator să râdă. Beţi şi incapabili să-l urmărească pe filosof, adorm unul câte unul. Demonstraţia se pierde, dar esenţa a ceea ce a vrut să spună atunci filosoful grec se găseşte în piesele de teatru scrise de Anton Pavlovici Cehov.

Cehov scrie “Pescăruşul” cu ocazia sărbătoririi unei actriţe celebre; este o piesă despre criza vieţii interioare a artistului şi condiţia lui în artă, care rupe tradiţia şi desfiinţează genurile dramatice, o piesă cu multe paradoxuri, cu “discuţii despre literatură, puţină acţiune şi cinci laturi despre iubire”, pe care chirurgul stărilor sufleteşti o numeşte “comedie”. Un personaj se împuşcă şi moare, la final.

Când regizorul Nemirovici Dancenko îi cere o prezentare despre piesa amintită, dramaturgul îi răspunde: „Sunt gata să răspund cu capul, de toate dramele lăuntrice ale fiecărui personaj, iar o montare iscusită şi lipsită de banal, va cuceri sala”. La premieră spectacolul a fost un eşec, autorul piesei devine depresiv şi îşi promite că se lasă de scris teatru. N-a făcut-o.

Un spectacol cu un text scris de A.P. Cehov este greu de montat şi de jucat, pentru că e greu de adus pe scenă o criză interioară marcată de banalitatea vieţii de zi cu zi, iar – pentru actor – orice situaţie din text este o adevărată capcană. Marea surpriză este că regizorul Yiannis Paraskevopoulos înţelege toate paradoxurile dramaturgului rus şi face la teatrul craiovean un spectacol proaspăt şi viu, în care ideea scenică are rigoare şi coerenţă.

Invitat pentru a patra oară să monteze pe scena Naționalului craiovean, după ce a regizat spectacolele „Romeo și Julieta” (2005), „Medeea” (2006) și „Lysistrata” (2013), actor și regizor de teatru din 1995, Yiannis Paraskevopoulos s-a născut în Germania în 1971 şi în prezent locuieşte în Salonic, Grecia. A absolvit Studiile Superioare de Artă Dramatică de la Teatrul Naţional al Greciei de Nord, în 1993, iar în 1996 a fondat Organizaţa Teatrală „Nees Morphes”, la Salonic.

Regizorul alege ca centru de greutate al spectacolului cele două cupluri de artişti, cei doi scriitori (Treplev şi Trigorin) şi cele două actriţe (Nina şi Arkadina). Nina Zarecinaia (Iulia Colan) apare la moşia Arkadinei (Cerasela Iosifescu) „atrasă de lacul ăsta [al moşiei] ca un pescăruş”, unde îl întâlneşte pe Trigorin (Sorin Leoveanu) şi se îndrăgosteşte de scriitorul sătul de celebritate, despre care se spunea că “după Tolstoi şi Zola nu-ţi mai vine să-l citeşti pe Trigorin”.

wBtDyrl2N6j8vFhXiZ17M2Ya5JvemhlaN5s5OtpC2x0,HVpwOdFUIBW1Y0yCTLFhoHmCxJlOSHEfXjaqoY0NrlY

 

Kostea Treplev (Vlad Udrescu), fiul Arkadinei, scriitor în devenire (care o iubea pe Nina Zarecinaia), pentru că nu are nicio bucurie de a trăi şi se simte neiubit, în final se împuşcă.

Personajele cehoviene vorbesc mult, mănâncă, joacă cărţi, trăiesc între două lumi, văd un spectacol de teatru, care este de fapt e o improvizaţie marcată de “rutină şi prejudecăţi”. Doi actori rostesc textul cu tot cu didascalii, pauze și numele personajelor, în timp ce alţii joacă. Scenele cu Trigorin (Sorin Leoveanu) şi Arkadina (Cerasela Iosifescu), sunt exemplar interpretate, cu atenţie mare la nuanțe. Pe Cerasela Iosifescu o ştim de la Teatrul “Nottara” din Bucureşti, unde a fost prea puţin distribuită. O actriţă de mare vitalitate scenică, iar în rolul Arkadina are o strălucire aparte pe scenă.

Montarea de o mare bogăţie a expresiei este completată de rafinamentul scenografiei Liei Dogaru care optează pentru puţin decor. Este folosită o turnantă ce se învârte în timp ce actorii joacă; în partea a doua a spectacolului, devine masa unui salon.

“Pescăruşul” este un spectacol despre un teatru nou, cu actori tineri, unde urmăreşti acţiunea cu bucuria descoperirii, aşteptând deznodământul fără să te plictiseşti. Efortul creator al realizatorilor este demn de stimă.

FOTO: Bogdan Dănescu

20
/09
/12

Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, dirijată de Horia Andreescu, şi pianista germană Magdalena Mullerperth vor susţine, joi, între orele 19.00 şi 21.00, la Ateneul Român din Bucureşti, un concert în memoria Mihaelei Ursuleasa, care a decedat pe 2 august, la vârsta de 33 de ani. Concertul simfonic „In Memoriam Mihaela Ursuleasa” va avea loc […]

20
/09
/12

O expoziţie foto cu titlul „Marin. Fotografii 1908-1940” se va deschide joi seară la Instituto Cervantes din Bucureşti, informează instituţia gazdă, într-un comunicat. Primul eveniment cultural organizat în noul său sediu din centrul Capitalei, expoziţia – care călătoreşte în mai multe centre Cervantes din toată lumea – este realizată în colaborare cu Fundaţia Pablo Iglesias […]

20
/09
/12

La data de 20 septembrie 1974 a fost inaugurat drumul naţional Transfăgărăşan, care cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m), situat la cea mai mare altitudine din ţară: 2.045 m. 1459    – Prima menţiune documentară a cetăţii Bucureştilor într-un hrisov al lui Vlad Tepeş, domn al Tării Româneşti. 1842    – S-a născut […]

20
/09
/12

Ovidiu Ioncu – Kempes – fostul solist vocal al trupei Cargo, revine alături de trupa Rezident Ex pe scenă, într-un concert care va avea loc vineri, la Arenele Romane din Capitală. Adi Popescu, unul dintre chitariştii trupei şi, totodată, producătorul muzical al acesteia, afirmă că starea de spirit şi energia lui Kempes au rămas neschimbate. […]

19
/09
/12

Marcel Iureş este invitat cu one man show-ul ‘Absolut!”, după Ivan Turbincă, de Ion Creangă, în regia lui Alexandru Dabija, la Festivalul ‘Zile şi Nopţi de Teatru la Brăila’, potrivit informaţiilor furnizate de Teatrul ‘Maria Filotti’, gazda evenimentului. Festivalul ‘Zile şi Nopţi de Teatru la Brăila’ este programat în perioada 6-14 octombrie, iar organizatorii promit […]

19
/09
/12

Actorii Ion Caramitru şi Horaţiu Mălăele vor readuce dialogul plin de umor pe Scena Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB) cu spectacolul „Caramitru-Mălăele, câte-n lună şi în stele”, care va marca debutul stagiunii 2012-2013.   Reluat luni, de la ora 20.00, pe Scena Mare a TNB, spectacolul „Caramitru-Mălăele, câte-n lună şi în stele”, un […]

19
/09
/12

O continuare a romanului „Strălucirea/ The Shining”, de Stephen King, intitulată „Doctor Sleep”, va fi lansată în librăriile din Statele Unite ale Americii pe 24 septembrie 2013. Scriitorul a făcut acest anunţ prin intermediul unui mesaj postat marţi pe site-ul său. „Doctor Sleep” a avut deja parte de câteva recenzii favorabile, după ce Stephen King […]

19
/09
/12

„Ascensiunea lui Arturo nu poate fi oprită” şi „Înainte să înceapă” sunt premierele noii stagiuni la Teatrul Odeon, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, directorul Teatrului Odeon, Dorina Lazăr. Spectacolul cabaret „Ascensiunea lui Arturo nu poate fi oprită” de Bertolt Brecht, se va juca în regia lui Dragoş Galgoţiu, coregrafia Răzvan Mazilu, iar printre […]

19
/09
/12

Distinsul poet şi traducător Romulus Vulpescu, care a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, a lăsat în urmă un mare regret pe care o serie de confraţi – academicieni, scriitori, critici literari, eseişti – l-au exprimat, miercuri, în emoţionante declaraţii acordate.   Academicianul Răzvan Theodorescu a mărturisit că Romulus Vulpescu i-a fost […]

19
/09
/12

Pe data de 19 septembrie 1895 este inaugurat Podul peste Dunăre de la Cernavoda, lucrare proiectată de inginerul Anghel Saligny, fiind, la acea vreme, cel mai lung din Europa şi printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume.   1730 – S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al lui Ludovic al XVI-lea […]

18
/09
/12

Expoziţia temporară cu tema „Casetofonul. O istorie de neuitat” se va deschide, miercuri, la sediul Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), informează Serviciul de presă al instituţiei gazdă. Organizată în colaborare cu Asociaţia Colecţionarilor de Aparate Radio din România – Pro Radio Antic, expoziţia celebrează, în avanpremieră, aniversarea în anul 2013, a 50 de […]

18
/09
/12

Gala de decernare a premiilor Academiei de Film Europene va avea loc pe 1 decembrie, în Malta. Câştigătorii vor fi stabiliţi prin voturile exprimate de cei 2.600 de membri ai EFA. Concurenţa pentru această distincţie este acerbă, pe lista filmelor nominalizate fiind regăsite producţii britanice, spaniole sau de origine cehă. Lungmetrajele britanic „The Pirates! Band […]

18
/09
/12

Soprana Angela Gheorghiu va fi distinsă pe 25 octombrie de Regele Mihai cu decoraţia „Nihil Sine Deo”, ce este acordată personalităţilor marcante, care au realizat performanţe de înalt nivel, a declarat biroul de presă al artistei.   Distincţia îi va fi acordată sopranei Angela Gheorghiu chiar în ziua în care Regele Mihai sărbătoreşte cea de-a […]

18
/09
/12

Horia-Răzvan Gârbea şi Vladimir Simon au fost votaţi, marţi, de plenul Senatului, pentru a deveni vicepreşedinţi ai Institutului Cultural Român. Horia Răzvan Gârbea a primit 73 de voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” şi două abţineri, în timp ce Vladimir Simon a fost votat cu 72 de voturi „pentru”, patru împotrivă şi două abţineri. „Le urăm […]