Poetul Borco Ilin: „A fi poet nu este o meserie, ci o necesitate personală”
https://www.ziarulmetropolis.ro/poetul-borco-ilin-a-fi-poet-nu-este-o-meserie-ci-o-necesitate-personala/

INTERVIU Vi-l prezentăm astăzi pe poetul şi traducătorul Borco Ilin, din Banat, pe care l-am cunoscut la Festivalul de Literatură SAD de la Arad.

Un articol de Andrei Crăciun|11 iunie 2019

Borco Ilin, poet mai ales. Cum e să fii poet în România mileniului III, ce are specific o viață de poet în zilele noastre?
A fi poet nu este o meserie, ci o necesitate personală, o capacitate personală cu o funcție dublă: exprimare, creație și sentimentul de automântuire, pe de o parte, și, pe de altă parte – împărtășire spirituală cu semenii tăi, semenii însemnând câteodată chiar și publicul larg care percutează la stările și imaginile conturate de cuvinte. Social, ca poet ești mai un nimeni. Specificul vieții de poet este însăși poezia care e în tine, oriunde, oricând, specificul vieții de poet ești tu însuți, așa cum ești, așa cum vibrezi la orice.

Pentru aceia care au deschis mai târziu ochii către poezie, dacă mergem la librărie și vrem să citim poezie de Borco Ilin ce să căutăm? Detaliați-ne un pic viața și opera. Cum ați ajuns să scrieți poezie?
Volumele de poezii „Adio, gondolier, vin caii”, „De azi se moare altfel” și „Bem din inimi ca din halbe”. Viața și opera sunt corelate: poezia-și cere drepturile de a fi scrisă, iar tu îi dai drepturile de autor, adică o scrii. Viața ta e opera ta, opera ta e viața ta. Scrii ca să te aperi de moartea metafizică, adică să faci ceea ce crezi că știi să faci, să zugrăvești lumea în modul tău personal, să modelezi o mică parte a destinului personal. Să te ai cumva lângă tine, să fii conectat cu sinele tău, să-l crești, să-l modelezi, să-l modifici, să-l monitorizezi, cumva, să te devii.

O să vă întreb vulgar, ca non-poeții, se poate trăi din poezie în România? Ce ar trebui să se întâmple pentru ca să se poată? Din ce trăiește un poet al timpului nostru?
Nu cred că se poate trăi din poezie. Probabil cei care sunt dedicați poeziei ca unui job pot scoate eventual ceva de o ciorbă. Din poezie nu se trăiește, din poezie doar nu se moare. Funcția ei este supraviețuirea minții și a inimii, o funcție mai mult reparatorie, sau una de reașezare în ființă decât una concret bănească. Financiar, din poezie se moare de foame, însă răsplata e mult mai mare și nu este una financiar cuantificabilă: ai acces la tine tot timpul.

Ce părere aveți despre țara noastră, despre timpul prezent și despre viitor. Cum vezi dumneata viitorul României? Te interesează?
Am o părere proastă despre România, iar viitorul nu-l văd bine, deoarece povestea se ramifică în zeci de direcții, de la moștenirea mentalitară și behavioristă din fostul regim care atrage după sine lipsa de deschidere către viziuni normale de trai, până la lipsa infrastructurii generale și a respectului firesc a valorilor umane și profesionale.

Emigrare. De ce nu ați emigrat, dacă nu ați emigrat? Ce vă ține în România, la Timișoara?
N-am emigrat pentru că am fost imatur și inconștient, țintuit într-o boemă personală, fără nici o viziune realistă despre nevoile reale pe care le oferă alt spațiu social. În Timișoara mă ține viața personală căreia am ajuns să-i dau un contur convenabil și comod, în care timpul, veniturile și ocupațiile îmi livrează o anumită libertate de mișcare, un compromis acceptabil între a face ce vreau și ce-i musai.

Implicare civică. Este Borco Ilin implicat civic? Merge la vot? Protestează? Ce face el?
Merge la vot, protestează, crede în atitudine, dar nu și în schimbare. Configurația societății noastre este una godziliană, care a ajuns la acest stadiu prin decenii și decenii, și orice gând spre un bine simțitor și realizabil în timp util per ansamblul țării ar fi utopic în clipa de față.

Literatura română astăzi. Care e treaba cu literatura română la zi? Dacă am vrea să citim o pleiadă de tineri poeți, pe cine ne recomandați și de ce? Cum să procedăm?
Aici am două considerente – pentru cei ce scriu poezie și pentru cei ce o consumă. Cei ce scriu ar fi bine să știe că nu orice gând care-ți vine e poezie, iar cei care știu asta au datoria să o promoveze ca un bun de larg consum, ca pe un produs ușor digerabil, percutant, care lasă urmări frumoase, căci este vorba de trăire, împărtășire și reîmprietenire cu ființa. Nu știu ce înseamnă tineri poeți, poezia nu are o vârstă anume. A publica volume de versuri nu înseamnă neapărat că ai și făcut poezie.

Scrieți în română și tălmăciți sârbește, cum e literatura sârbă astăzi?
Sârbii scriu, și scriu bine, având în vedere moștenirea spirituală și istorică, scriu dezinhibat, percutant, dur. De la Vasko Popa – român din Serbia care a scris doar în sârbește, și Dușan Petrovici, sârb din România care a scris doar în română – poeți tari – la Miroslav Antici din anii 1980 ai Serbiei și până la cei de aici, de acum, sârbii din România – versul este ceea ce trebuie.

Ne spuneți o poezie?
Bem din inimi ca din halbe
viețile netrăite la timp
și visele spumante
cu care nu mai avem ce face.
Acuși ne vom naște din nou
din tot ce am murit pe parcurs
și vom curge înapoi spre nicăieri,
un mâine care-i deja de mult în cer.

Nu cred că se poate trăi din poezie. Probabil cei care sunt dedicați poeziei ca unui job pot scoate eventual ceva de o ciorbă. Din poezie nu se trăiește, din poezie doar nu se moare. (Borco Ilin, poet)



05
/02
/14

Colin Thubron este considerat unul dintre cei mai valoroși scriitori britanici ai ultimelor decenii. Pasiunea pentru călătorii s-a reflectat mereu ȋn opera sa. Ȋn 2013, la editura Polirom a apărut „Redescoperind Drumul Mătăsii. Din China și munții Asiei Centrale ȋn Iran și Turcia” o carte surprinzătoare, de o sensibilitate frapantă.

05
/02
/14

Tradus recent în limba maghiară, romanul Zogru, de Doina Ruşti, a apărut la Editura Sétatér Kulturális Egyesület. Versiunea traducătoarei Szenkovics Enikő a făcut obiectul bursei „Franyó Zoltán”, oferită de guvernul maghiar, iar editarea cărţii se datorează Fundaţiei „Communitas”.

01
/02
/14

Romanul Proorocii Ierusalimului (ediţia a III-a, Cartea Românească, 2009; ediţia a IV-a, Polirom, 2012), de Radu Aldulescu, a apărut în limba maghiară, la Editura Napkút, în traducerea lui Kirilla Terez.

30
/01
/14

Tinereţile lui Daniel Abagiu, de Cezar Paul-Badescu, un roman al formării cu un personaj unic în literatura română – un fel de Holden Caulfield al lui Salinger, va apărea în cursul lunii februarie în Italia, în traducerea Irinei Turcanu, la Ciesse Edizioni, cu titlul Le giovinezze di Daniel Abagiu.

29
/01
/14

Romanul Ordinea, de Alexandru Ecovoiu, apărut în colecţia „Fiction LTD” a Editurii Polirom, va fi publicat în acest an la Editiones del Subsuelo din Spania, în traducerea lui Joaquín Garrigós.

21
/01
/14

Editura Humanitas şi Institutul Cervantes din Bucureşti vă invită miercuri, 22 ianuarie, ora 19.00, în Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea volumului Eroul discret, primul roman publicat de Mario Vargas Llosa după acordarea Premiului Nobel pentru literatură în 2010.

21
/01
/14

Sîmbătă, 25 ianuarie, la ora 17.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bdul Elisabeta, nr. 38), poeta Ioana Nicolaie va susţine o lectură publică din volumul Autoimun, apărut recent la Editura Cartea Românească, şi în ediţie digitală. Autoimun este volumul cu care Ioana Nicolaie revine la poezie după un lung ocol în roman şi în literatura […]

20
/01
/14

Marti, 21 ianuarie, ora 19.00 Librăria Humanitas de la Cişmigiu vă invită la o seară dedicată scriitorului american F. Scott Fitzgerald şi romanelor Marele Gatsby şi Blândetea nopţii, capodoperele literaturii universale, recent apărute în ediţie de colecţie la Humanitas Fiction în traducerea lui Mircea Ivănescu.

12
/01
/14

Organizatorul şi iniţiatorul Galei Tinerilor Scriitori, Dan Mircea Cipariu, a declarat că premiul "Cartea de Poezie a anului 2013" nu se va mai decerna, după ce scriitorul Dan Sociu a confirmat că refuză să primească această distincţie.

09
/01
/14

Asociaţiile de bibliotecari din România protestează, printr-o scrisoare deschisă adresată Guvernului României, faţă de desfiintarea Bibliotecii Pedagogice Naţionale "I.C. Petrescu" din Bucureşti, care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I", potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă.