Radu Aldulescu, tradus în Ungaria
https://www.ziarulmetropolis.ro/radu-aldulescu-tradus-in-ungaria/

Romanul Proorocii Ierusalimului (ediţia a III-a, Cartea Românească, 2009; ediţia a IV-a, Polirom, 2012), de Radu Aldulescu, a apărut în limba maghiară, la Editura Napkút, în traducerea lui Kirilla Terez.

Un articol de Petre Ivan|1 Februarie 2014

Romanul Proorocii Ierusalimului (ediţia a III-a, Cartea Românească, 2009; ediţia a IV-a, Polirom, 2012), de Radu Aldulescu, a apărut în limba maghiară, la Editura Napkút, în traducerea lui Kirilla Terez.

Nu este prima carte semnată de Radu Aldulescu (născut la 29 iunie 1954, la Bucureşti) – unul dintre cei mai puternici prozatori români – care se bucură de o traducere.

Versiunea franceză a romanului Amantul colivăresei / L’ Amant de la Veuve (Editura Syrtes), a intrat în martie 2013 în librăriile din Franţa.

Mai există și o traducere în limba franceză a romanului Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare, nepublicată deocamdată, dar şi o traducere în italiană a romanului Mirii nemuririi de asemenea încă nepublicată.

Radu Aldulescu

Radu Aldulescu părăseşte doar aparent, odată cu Proorocii Ierusalimului, lumea lui autohtonă atât de sumbră şi lipsită de şansă, pentru a o transporta ilegal, peste graniţă, în strălucitorul şi libertinul Paris.

Două destine paralele, Ierusalim şi Doru, două capitale, oraşul Luminilor şi un oraş în întuneric, trafic de carne vie şi prăbuşirea coloşilor industriali, concerte de pian pentru copii abuzaţi şi borcane cu murături pentru iarnă.

Copilăria lui Ierusalim se încheie brutal în lumea cupidă şi vicioasă a adulţilor, sub semnul unei stupefiante pasiuni pentru un marchiz francez decrepit şi pervers.

Doru refuză să se maturizeze în lumea nouă, care tocmai creşte pe ruinele „revoluţiei furate”. Marionete în mâna sorţii, personajele şi poveştile lor se vor intersecta în Valea Plângerii, unde doar lacrimile şi căinţa îi mai pot salva.

Radu Aldulescu

Radu Aldulescu a debutat în 1993 cu romanul Sonata pentru acordeon – Premiul Uniunii Scriitorilor din România

A mai publicat romanele: Îngerul încălecat (Phoenix, 1997), Ana Maria şi îngerii (Cartea Românească, 2010), Cronicile genocidului (Cartea Românească, 2012).

A scris scenariul filmului Terminus Paradis (regizat de Lucian Pintilie), care a obţinut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia.

În anul 2008, Editura Cartea Românească i-a dedicat lui Radu Aldulescu o serie de autor.

Tot în anul 2008, Radu Aldulescu a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pentru romanul Mirii nemuririi.

Radu Aldulescu este câştigătorul Premiul literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2012, ediţia a II-a, în valoare de 10.000 de Euro.

Foto cu Radu Aldulescu și Proorocii Ierusalimului – Polirom

22
/02
/19

Douăsprezece episoade din viața scriitorului Romain Gary, surprinse de François-Henri Désérable în romanul-tribut „Un anume domn Piekielny” (Editura Humanitas Fiction).

11
/02
/19

De peste zece ani, Fundația Calea Victoriei oferă publicului o selecție mereu interesantă de cursuri și ateliere în domeniul artelor și științelor umanise și organizează numeroase evenimente culturale. Echipa Fundației a început anul acesta cu două evenimente având în centru pasiunea pentru muzica clasică și talentul dirijoral, dar și de povestitor, al dirijorului Tiberiu Soare: un concert extraordinar și relansarea a două volume despre muzica clasică.

05
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT Tiparul apare în țara noastră la 1508 dar setea de cunoaștere, de informare a strămoșilor noștri este o realitate confirmată de existența numeroaselor copii ale unui manuscris răspândit în întreaga Europă, cu precădere în Bizanț, și anume ”Alexăndria”.

04
/02
/19

Editura Vellant începe anul cu întrebări însemnate: ce înseamnă să fii bărbat în secolul XXI? „Evoluția bărbatului” este un text echilibrat care are forța să ne schimbe atitudinea față de bărbatul de azi. Cartea lui Grayson Perry contribuie semnificativ la o conversație necesară despre masculinitate.

03
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT. Între capodoperele literaturii române, "Țiganiada" lui Ion Budai Deleanu (1760-1820) ocupă un loc de excepție. Și explicația trebuie căutată nu numai în faptul că țiganii reprezintă o populație alogenă cu care conviețuim de peste 600 de ani, ci și pentru descrierea general umană pe care o conține.

Page 1 of 8912345...102030...Last »