Poezia italiană și cultura românească, la Librăria Humanitas
https://www.ziarulmetropolis.ro/poezia-italiana-si-cultura-romaneasca-la-libraria-humanitas/

Miercuri, 17 decembrie, la Librăria Humanitas Kretzulescu, s-a desfăşurat cea de-a 30 seară italiană, care l-a avut în vizor pe poetul Giorgio Caproni.

Un articol de Judy Florescu|19 decembrie 2014

Dintre personalitățile au împărtășit infotmații importante despre cultura italiană au fost: Ezio Peraro, directorul  Institutul Italian de Cultură din Bucureşti, Aurora Firţa, traducător și profesor universitar, Denisa Comănescu, directorul Humanitas Fiction şi Răzvan Voncu, profesor univerisitar și istoric literar.

DSC01081p

Ezio Peraro, directorul Centrului Cultural Italian București

Ezio Peraro: „Eu sunt foarte recunoscător de fiecare dată când cineva face ceva pentru cultura italiană, mai ales pentru poezie. Nu e ușor să aduci un public împreună care să fie interesat de poezia italiană. Nu întotdeauna ușor să aduni un public care să fie interesat de cultura italiană în general. Eu, când îmi progamez evenimentele culturale, mă gândesc mai întâi cui vă adresez, cărui tip de public, cu care public pot comunica. Voi sunteți deja o comunitate de intelectuali și îi faceți onoare culturii noastre. Sunt chiar un pic invidios pentru că voi reușiți să faceți ceea ce eu nu reușesc.”

Aurora Firța: „Pentru o mai bună înțelegere a poeziei lui Caproni, poate că este util să menționăm câteva repere biografice. Îndrumat de părinți, începe să se pregătească pentru o carieră muzicală, studiind compoziție și vioara. La prima lui apariție importantă pe scenă, se întâmpla la Genova în a anul 1930, emoția pe care o simte este atât de puternică încât își dă seama că este oarecum incompatibilă cu firea sa. Ajunge acasă, distuge vioara și din acel moment se dedică poeziei.”

Denisa Comănescu:  „În poezia lui Caproni este prezentă încontinuu umbra ca o peșteră platoniciană, umbra ființelor pierdute.  Oamenii nu sunt niciodată reali. Ei funcționează în poezia lui ca niște umbre.  Ritmul, așezarea în pagină, semnele de punctuație, nu-și relevă funcționalitatea în expresivitatea textului. În poemele din a doua parte a vieții, toate parantezele, cuvintele monosilabice, toate pauzele care sunt tăceri funcționează la expresivitatea textului. Poemele respective pot fi mai greu citite. Poemele trebuie vizualizate.”

Răzvan Voncu: „Ca profesor și istoric în literatura română, am dat masiv peste Italia. Când am lucrat la Evul Mediu am dat peste legătura cu cultura italiană , care a fost foarte interesantă, cu atât mai mult cu cât ea a străbătut bariera confesională, care, pentru alte culturi din Estul Europei, a fost un adevărat zid. La noi nu a fost așa, de aceea au pătruns dinspre Italia înspre România influențe artistice și chiar literare substanțiale. Singurul geniu pe care îl avea critica românească este de formație italiană, Eugen Călinescu.”

foto-video: Judy Florescu

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.