Portretele lui Alex. Ştefănescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/portretele-lui-alex-stefanescu/

Alex. Ștefănescu publică, la Editura Allfa, din cadrul grupului editorial All, două cărţi, care vor fi prezentate publicului la Bookfest. Prima, „Texte care n-au folosit la nimic”, strânge, sub cupola deznădejdii, publicistica risipită a criticului din ultimele două decenii şi jumătate. Cealaltă, despre care va fi vorba aici, „Un scriitor, doi scriitori”, se bucură şi de caricaturile maestrului Bogdan Petry.

Un articol de Andrei Crăciun|29 mai 2014

„Un scriitor, doi scriitori” este o sumă de portrete dintr-o singură tușă pe care Alex. Ștefănescu le face următorilor oameni de litere (în ordine alfabetică): L.M. Arcade, George Arion, Ana Blandiana, Geo Bogza, Nicolae Breban, Barbu Brezianu, Emil Brumaru, Augustin Buzura, Șerban Cioculescu, Alexandru Condeescu, Daniel Cristea-Enache, Ion Cristoiu, Gabriel Dimisianu, Mircea Dinescu, G.G., Geo Dumitrescu, Carolina Ilica, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Ileana Mălăncioiu, Dan C. Mihăilescu, Florin Mugur, Eugen Negrici, Constantin Noica, Octavian Paler, Adrian Păunescu, Marin Preda, George Pruteanu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Alex. Ștefănescu însuși, Pavel Șușară, Constantin Țoiu, Laurențiu Ulici, Eugen Uricaru, Nicolae Velea, Grigore Vieru, Matei Vișniec.

Sunt, în cadrul acestor texte, întâmplări adevărate, glume ca-n Ilf și Petrov, dovezi de prietenie, ba chiar și de iubire. Alex. Ștefănescu este, cum îi șade bine autorului inteligent, ironic și autoironic, abuzează de snoave, se compătimește permanent pentru lamentabilul său succes la dame, pentru obezitate și pentru naivitate, căci atunci când are șansa de a se răsfăța cu o nimfomană, criticul dă – literalmente – bir cu fugiții.

Fiecare dintre aceste istorii personale are ceva inubliabil.

Umorul indimenticabil al lui Alex. Ștefănescu reușește să îi salveze până și pe cei mai anoști dintre acești oameni.

E timpul să aflați că pe L.M. Arcade îl chema, de fapt, Mămăligă. Alex. Ștefănescu, însă, dintr-o regretabilă neglijență îi spune „domnul Mămăliguță”.

George Arion este acela care a remarcat că Alex. Ștefănescu e ca tras prin inelul lui Saturn, Ana Blandiana l-a cucerit, ca pe un imberb, prin simplul gest de a-și prinde de urechi cireșe, ca pe niște cercei (gest care, repetat de o altă poetă, însă cu cireșe din frigider, a contribuit la declanșarea unei otite).

Pe Geo Bogza, Alex. Ștefănescu şi-l amintește purtând baston. Când criticul i-a mărturisit că nu-i șade bine așa, Geo a lăsat bastonul într-un gard și-a plecat drept mai departe.

Din portretul întocmit lui Emil Brumaru aflăm povestea necenzurată a nepublicării moldoveanului la Humanitas (captivat de un contraatac într-un meci de fotbal televizat, l-a lăsat pe Liiceanu să tot aștepte la celălalt capăt al firului), dar aflăm și de ce culege poetul sârme contorsionate de pe carosabilul și trotuarele Iașului.

În cartea aceasta este elogiată fabuloasa erudiție a lui Șerban Cioculescu și sunt punctate circumstanțele care l-au lăsat pe Daniel Cristea-Enache fără ceasul de mână tocmai în Brazilia (podoaba a fost, ulterior, într-un moment de suprarealism magic, recuperată).

Și tot din ea aflăm cum s-a bătut Mircea Dinescu cu Cezar Ivănescu, primul apărându-l pe Alex. Ștefănescu din convingerea că unui critic nu-i stă bine luându-se la trântă cu poeții, în vreme ce, între ei, poeții pot face orice.

alex stefanescu

Gabriel Liiceanu l-a sprijinit, la propriu, cândva pe bolnavul Alex. Ștefănescu (trebuie avut în vedere că, deși bolnav, criticul obișnuia să rămână masiv).

Din pricina ironiei, Nicolae Manolescu a ratat o mașină (Lada 1200!) pe care Alex. Ștefănescu intenționa să i-o ofere cadou (Ștefănescu își cumpărase autoturismul din onorariul pentru patru cărți!).

Mai vreți? Eugen Negrici îi oferea lui Alex. Ștefănescu fazani vânați personal. Cândva, Octavian Paler s-a înfruptat dintr-un bol de căpșune, pe îndelete, fără ca măcar să-i treacă prin cap să-l servească și pe impozantul critic, Adrian Păunescu era stăpânit de demonul farselor și nu o dată Alex. Ștefănescu i-a căzut victimă, iar Marin Preda se amuza povestind cum se încuie în biroul său de la Cartea Românească pentru a privi un scriitor nemaipomenit de urât, atât de urât încât nu-i venea, ore în șir, să creadă că există în realitate.

Multe mai dezvăluie Alex. Ștefănescu, deși, dacă e să fim până la capăt onești, e limpede că, până la capăt înțelept, și mai multe tace.

Foto cu Alex Stefanescu – site personal

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.