Începutul lunii octombrie marchează, ca în fiecare an, debutul sezonului premiilor Nobel, dar şi apariţia multor pronosticuri şi speculaţii despre identitatea viitorilor câştigători. În acest an, juriile şi-au luat şi mai multe măsuri de precauţie pentru a păstra secretul asupra numelor laureaţilor premiilor Nobel, ce vor fi făcute publice începând din 8 octombrie, odată cu […]
Începutul lunii octombrie marchează, ca în fiecare an, debutul sezonului premiilor Nobel, dar şi apariţia multor pronosticuri şi speculaţii despre identitatea viitorilor câştigători.
În acest an, juriile şi-au luat şi mai multe măsuri de precauţie pentru a păstra secretul asupra numelor laureaţilor premiilor Nobel, ce vor fi făcute publice începând din 8 octombrie, odată cu anunţarea premiului pentru medicină, şi vor continua apoi, în fiecare zi, urmând să se încheie pe 15 octombrie, cu premiul pentru economie.
De obicei, este dificil de ghicit numele fericiţilor câştigători în domeniul cercetărilor ştiinţifice – medicină, fizică, chimie şi economie -, dar, pentru celelalte două premii – pace şi literatură -, mai populare, jocul pronosticurilor şi al speculaţiilor îşi atinge în aceste zile apogeul.
Academia suedeză, care decernează premiul Nobel pentru literatură, este renumită pentru metodele sale demne de romane de spionaj pe care le utilizează pentru a evita orice scurgere de informaţii, folosind în acest scop nume de cod pentru scriitori şi coperte false pentru cărţile citite în public de către membrii juriului.
În 2005, anul în care dramaturgul britanic Harold Pinter a fost premiat, membrii comitetului Nobel se refereau la el cu numele de Harry Potter, un nume care are aceleaşi iniţiale.
Zvonurile despre o posibilă scurgere de informaţii de la Academia suedeză au stârnit rumoare anul trecut. O anchetă despre originea pariurilor dubioase a fost atunci demarată pentru a înţelege felul în care, cu câteva ore înainte ca Academia suedeză să dezvăluie numele câştigătorului, cota poetului suedez Tomas Tranströmer, laureatul din 2011, a trecut de la 13 la 1 la mai puţin de 2 la 1.
Din lipsa probelor, investigaţiile au fost abandonate, dar Academia a decis să îşi dubleze măsurile de precauţie din acest an, iar numărul de persoane care au acces la numele laureatului a fost limitat.
Premiul Nobel cel mai comentat este însă, fără îndoială, cel pentru pace, iar cursa pentru acest premiu pare să fie în acest an foarte deschisă, fără un favorit cert.
Aproximativ 231 de candidaţi figurează în cursa Nobelului pentru literatură. Şi, deşi comitetul Nobel nu le dezvăluie niciodată numele, se ştie deja că Bill Clinton, Helmut Kohl şi Bradley Manning, americanul suspectat de scurgeri de informaţii către WikiLeaks, figurează printre pretendenţi.
Directorul Institutului de Cercetări pentru Parce de la Oslo, Kristian Berg Harpviken, care urmăreşte cu mare atenţie lucrările comitetului Nobel, publică în fiecare an o lista a posibililor laureaţi.
Pe lista din acest an se regăsesc Gene Sharp, un expert american în revoluţiile non-violente, ONG-ul rus pentru apărarea drepturilor omului Memorial şi fondatoarea acestuia Svetlana Gannushkina, o publicaţie rusă independentă, Ecoul Moscovei, şi redactorul-şef al ei, Alexei Venediktov.
Arhiepiscopul John Onaiyekan şi sultanul din Sokoto Mohamed Sa’ad Abubakar, doi nigerieni care luptă contra abuzurilor comise în numele religiei, se află şi ei pe această listă, alături de preşedintele Thein Sein din Birmania.
Sima Samar, militanta afgană pentru drepturile omului, fost ministru şi opozantă a legii care le impune femeilor musulmane să poarte burqa, este şi ea considerată o favorită.
Speculaţiile din jurul premiului pentru fizică au luat în acest an o turnură neaşteptată.
Descoperirea în luna iulie a unei noi particule fundamentale, ce ar putea fi celebrul boson al lui Higgs, reprezintă o realizare majoră din ultima jumătate de secol şi are toate şansele să câştige un Nobel.
Însă comitetul care decernează premiul pentru fizică păstrează tăcerea în legătură cu această posibilitate. „Este o mare descoperire. Este însă tot ce pot să spun”, a comentat unul dintre membrii comitetului suedez, Lars Brink.
În acest an, din cauza crizei economice, Fundaţia Nobel a scăzut cu 20% valoarea premiilor acordate – la 8 milioane de coroane suedeze (930.940 euro) de la 10 milioane de coroane suedeze.
Premiul pentru medicină marchează debutul sezonul Nobel, care va continua, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică.
Miercuri, va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.
Academia suedeză nu a anunţat deocamdată data la care va fi anunţat câştigătorul premiului Nobel pentru literatură.
Premiul Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.
Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 15 octombrie.
Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (930.940 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
Sursa: Mediafax
