Războiul impotriva taranimii. Anii colectivizarii (1949-1962), din 21 decembrie, la MNTR
https://www.ziarulmetropolis.ro/razboiul-impotriva-taranimii-anii-colectivizarii-1949-1962-din-21-decembrie-la-mntr/

O expoziţie-document intitulată „Războiul împotriva ţărănimii. Anii colectivizării (1949-1962)”, care prezintă tabloul general al unei societăţi aflate într-un proces de transformare fără precedent, se va deschide în 21 decembrie, în Sala Oaspeţi a Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR). Expoziţia relevă sensul adânc şi atroce al experimentului social comunist, caracterul său nihilist, forţa sa tectonică […]

Un articol de |12 decembrie 2012

O expoziţie-document intitulată „Războiul împotriva ţărănimii. Anii colectivizării (1949-1962)”, care prezintă tabloul general al unei societăţi aflate într-un proces de transformare fără precedent, se va deschide în 21 decembrie, în Sala Oaspeţi a Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR).

Expoziţia relevă sensul adânc şi atroce al experimentului social comunist, caracterul său nihilist, forţa sa tectonică pentru întreaga categorie a ţăranilor, prezentând însă şi rezistenţa, supravieţuirea ţărănimii în aceste condiţii istorice extreme, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Biroul de presă al instituţiei gazdă.

„Muzeul Naţional al Ţăranului Român îşi împlineşte astăzi o datorie istorică, aceea de a crea o expoziţie pe tema colectivizării, care este experienţa-limită a ţărănimii române în secolul XX”, se subliniază în comunicat.

Potrivit sursei citate, colectivizarea este un proces extrem de complex, care vizează simultan câmpuri divers, politicul, socialul, economicul, în mod concret fiind o operaţiune care ţine de represiune şi de furtul proprietăţii particulare pentru formarea proprietăţii de stat şi cooperatiste.

Ţelul final este formarea unei clase de muncitori agricoli ‘eliberaţi’ de orice conştiinţă istorică, capabili să producă hrană pentru întreaga societate comunistă. Ţărănimea este pentru comunism clasa cea mai înapoiată, cea mai refractară schimbării revoluţionare, clasă care poartă cu sine cele mai multe reziduuri istorice, economice, culturale, religioase şi etnice.

Modernitatea comunistă priveşte ţăranul însuşi ca pe un reziduu istoric care trebuie eliminat, anihilat în substanţa sa, acesta purtând, din punctul de vedere al comunismului, toate bolile metafizice şi istorice posibile, ca om religios, legat de pământ şi conservator. Astfel, colectivizarea este totodată un proces de curăţare şi de reeducare, de reconstrucţie a ţesutului social prin intervenţia represivă a politicului, se mai arată în comunicatul MNŢR.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 5 mai 2013, de marţi până duminică, între orele 10,00 şi 18,00.

Cu ocazia deschiderii expoziţiei, MNŢR va lansa şi numărul 17 din acest an al revistei „Martor”, care are ca temă „Viaţa cotidiană în comunism. Istorie, memorie, uitare” („Everyday life during communism. History, memory, oblivion”/ „La vie quotidienne pendant le communisme. Histoire, mémoire, oubli”), coordonat de Mihai Gheorghiu şi Maria Mateoniu.

Sursa: Agerpres

17
/08
/17

Zilnic, până în data de 2 septembrie, organizatorii Galei HOP 2017 vă invită să-i cunoaşteţi pe concurenții din acest an, urmărindu-le clipurile de prezentare, fişa profesională şi galeria foto realizată de Adi Bulboacă.

17
/08
/17

Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, împreună cu Academia de Teatru şi Film „Athanor” din Passau – Germania prezintă proiectul pilot „Întâlniri Teatrale la Sulina”, care se va desfășura în perioada 31 august – 4 septembrie 2017.

16
/08
/17

Actrița Cristina Flutur joacă personajul Alice în lungmetrajul „Grain”, o coproducție Turcia-Germania-Franța-Suedia, selectat în competiția oficială la Festivalul de Film de la Sarajevo, cel mai important eveniment de gen din Europa de Sud-Est. Filmul „Grain” este regizat de regizorul turc Semih Kaplanoglu, câștigătorul Ursului de Aur la a 60-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin.

15
/08
/17

Într-o zi de 15 august (1769) se năştea, la Ajaccio, în Corsica, Napoleon Bonaparte, lider politic si militar al Franţei, unul dintre cei mai buni conducători militari din istorie. 55 de ani mai devreme, la Constantinopol, în ziua în care creştinii sărbătoreau “Adormirea Maicii Domnului”, Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii şi ginerele său, Enache Văcărescu, erau decapitaţi. Trupurile lor au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele, înfipte în prăjini, au stat trei zile la poarta Seraiului.