Revoluția bolșevică, o sută de ani mai târziu
https://www.ziarulmetropolis.ro/revolutia-bolsevica-o-suta-de-ani-mai-tarziu/

Cartea „O istorie secretă a Revoluţiei Ruse”, de Victor Loupan (traducere din limba franceză de Rodica Chiriacescu), a fost publicată la Editura Corint, în 2017.

Un articol de Andrei Crăciun|18 octombrie 2017


Victor Loupan nu este pe lista scurta a specialiștilor în Revoluția Rusă. El nu este Richard Pipes. Ceea nu înseamnă că Victor Loupan nu a putut să scrie o carte importantă (deși caută explicit comercialul).

O istorie secretă a Revoluției Ruse vine, în pragul centenarului Revoluției Bolșevice, cu o vedere proaspătă asupra acestui subiect despre care s-au scris milioane de pagini (enorm de multă maculatură), și tot nu a fost lămurit.

O istorie secretă a Revoluției Ruse este structurată în trei capitole. Primul pare mai degrabă o biografie, oarecum romanțată, a lui Lev Troțki.

Cazul Troțki e fundamental în istoria comunismului. Teza Loupan este aceasta: Troțki este cel care a făcut, până la urmă, Marea Revoluție din Octombrie, și tot el a organizat Armata Roșie și a câștigat Războiul Civil (e foarte palid în carte portretul lui Lenin). Troțki era intim cu serviciile secrete din Statele Unite și Germania și Marea Britanie. Troțki era un lider carismatic, pe care aroganța l-a învins – aroganța înaintea crimei comandate de Stalin.

Ce e valoros aici: Loupan (re)pune în circulație nume foarte importante în declanșarea Revoluției din 1917 (Alexander Parvus – strălucit teoretician, aflat în spatele Revoluției de la 1905, precursoarea celei din 1917, protector al lui Troțki; preotul Gapon – de asemenea o figură importantă în Revoluția ratată de la 1905, ucis încă de la 1906; bancherul evreu Jacob Schiff – care, de pe Wall Street, a finanțat, nu fără a culege roadele, Revoluția bolșevică). Și reușește să evite capcana teoriilor conspirației (deși titlul cărții conține, din rațiuni de marketing, cuvântul secretă).

Al doilea capitol ne înfățișează mecanismele prin care Stalin a ajuns și s-a menținut la putere. E un capitol valoros, mai ales pentru cei pasionați de felul în care, în comunism, istoria este permanent rescrisă.

Ultimul este dedicat terorii – aici Loupan își arată, cu adevărat, măiestria. Scrie despre violența din Revoluție și Războiul Civil până ajunge la această concluzie solidă: A muri pentru revoluție este supremul și cel mai sublim dintre sacrificii. A ucide în numele revoluției este cea mai minunată dintre fărădelegi. Aceasta este și eterna ei modernitate.

Până la urmă, scurta istorie secretă a Revoluției Ruse nu e chiar așa de secretă. E știut: în Uniunea Sovietică și în toată lumea roșie, internaționaliștii au pierdut în fața unui comunism național barbar, dar previzibil, pe gustul maselor largi, populare.

Pentru că, până la urmă, istoria a fost făcută tot de cei mulți care au crezut și apoi n-au mai crezut, dar au îndurat.

O istorie secretă a Revoluției Ruse vine, în pragul centenarului Revoluției Bolșevice, cu o vedere proaspătă asupra acestui subiect despre care s-au scris milioane de pagini (enorm de multă maculatură), și tot nu a fost lămurit.



14
/04
/20

În această săptămână se împlinesc șase ani de când a murit, la New York, poeta Nina Cassian. Ne-am întors la jurnalul ei (Memoria ca zestre, publicat la Cărțile Tango, în urmă cu zece ani). Jurnalul poetei se întinde pe durata a mai bine de jumătate de secol fiind o extraordinară mărturie despre mai multe epoci.

14
/04
/20

Trecem printr-o perioadă dificilă, o adevărată furtună. Viețile noastre au încetinit brusc și suntem cu toții în căutarea unor răspunsuri care să ne țină deasupra valului. Iar răspunsurile pot veni și dinspre... povești!

13
/04
/20

„Ziua în care am început să mă iubesc cu adevărat” de Serge Marquis, roman publicat în colecția Fiction Connection a Editurii Trei, este o lecție de viață extraordinară, profundă, luminoasă și extrem de emoționantă. Este, de fapt, o carte de dezvoltare personală scrisă sub masca mult mai frumoasă și facilă a unui roman despre ego.

09
/04
/20

CRONICĂ DE CARTE Prin două cărți apărute recent simultan la Editura Tritonic, „Divele lui Stalin. De la idolii de lut la star sistemul sovietic” și „Diva socialistă. Modele feminine în cinematograful est-european”, cercetătoarea Andreea Ionescu-Berechet analizează o idee nouă pentru studiile de cinema din România: conceptul de divă în lumea comunistă.

09
/04
/20

Cărțile sunt deschise tot timpul. E loc în ele pentru toți și e loc în ele de joacă, de plimbare, de explorat. Ne duc, cu viteza gândului, unde nu ne duce nici bicicleta, nici trenul, nici avionul: în lumi care seamănă cu cea în care trăim sau în lumi fantastice, din trecut sau din viitor, într-o aventură a minții care face ca pereții și acoperișurile, și tot ce ne ține pe loc, să dispară.

07
/04
/20

Consiliul Director al Asociației Editorilor din România a luat act, în ședința on-line din 06 aprilie 2020, de anunțul Președintelui României cu privire la prelungirea stării de urgență pentru încă 30 de zile, până la jumătatea lunii mai 2020.

03
/04
/20

Despre povești, copilărie, literatură, femei, război, amintiri din kibbutz și alte întâmplări, în 25 de destăinuiri ale scriitorului israelian Amos Oz, consemnate de Shira Hadad în volumul de convorbiri „Din ce este făcut un măr?” (Editura Humanitas Fiction, 2020).

31
/03
/20

Premiile Radio România Cultural, care ar fi trebuit să fie decernate în cadrul unei gale programată inițial să aibă loc pe scena Teatrului Odeon, au fost anunțate, luni, 30 martie 2020, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii GPS Cultural.

30
/03
/20

Ce mai citim în aceste zile? Ziarul Metropolis vă recomandă „Prăbușirea”, de F. Scott Fitzgerald. Publicată de Editura Polirom, în traducerea lui Radu Pavel Gheo, este una dintre cele mai captivante cărți apărute recent în limba română.