Revoluția bolșevică, o sută de ani mai târziu
https://www.ziarulmetropolis.ro/revolutia-bolsevica-o-suta-de-ani-mai-tarziu/

Cartea „O istorie secretă a Revoluţiei Ruse”, de Victor Loupan (traducere din limba franceză de Rodica Chiriacescu), a fost publicată la Editura Corint, în 2017.

Un articol de Andrei Crăciun|18 octombrie 2017


Victor Loupan nu este pe lista scurta a specialiștilor în Revoluția Rusă. El nu este Richard Pipes. Ceea nu înseamnă că Victor Loupan nu a putut să scrie o carte importantă (deși caută explicit comercialul).

O istorie secretă a Revoluției Ruse vine, în pragul centenarului Revoluției Bolșevice, cu o vedere proaspătă asupra acestui subiect despre care s-au scris milioane de pagini (enorm de multă maculatură), și tot nu a fost lămurit.

O istorie secretă a Revoluției Ruse este structurată în trei capitole. Primul pare mai degrabă o biografie, oarecum romanțată, a lui Lev Troțki.

Cazul Troțki e fundamental în istoria comunismului. Teza Loupan este aceasta: Troțki este cel care a făcut, până la urmă, Marea Revoluție din Octombrie, și tot el a organizat Armata Roșie și a câștigat Războiul Civil (e foarte palid în carte portretul lui Lenin). Troțki era intim cu serviciile secrete din Statele Unite și Germania și Marea Britanie. Troțki era un lider carismatic, pe care aroganța l-a învins – aroganța înaintea crimei comandate de Stalin.

Ce e valoros aici: Loupan (re)pune în circulație nume foarte importante în declanșarea Revoluției din 1917 (Alexander Parvus – strălucit teoretician, aflat în spatele Revoluției de la 1905, precursoarea celei din 1917, protector al lui Troțki; preotul Gapon – de asemenea o figură importantă în Revoluția ratată de la 1905, ucis încă de la 1906; bancherul evreu Jacob Schiff – care, de pe Wall Street, a finanțat, nu fără a culege roadele, Revoluția bolșevică). Și reușește să evite capcana teoriilor conspirației (deși titlul cărții conține, din rațiuni de marketing, cuvântul secretă).

Al doilea capitol ne înfățișează mecanismele prin care Stalin a ajuns și s-a menținut la putere. E un capitol valoros, mai ales pentru cei pasionați de felul în care, în comunism, istoria este permanent rescrisă.

Ultimul este dedicat terorii – aici Loupan își arată, cu adevărat, măiestria. Scrie despre violența din Revoluție și Războiul Civil până ajunge la această concluzie solidă: A muri pentru revoluție este supremul și cel mai sublim dintre sacrificii. A ucide în numele revoluției este cea mai minunată dintre fărădelegi. Aceasta este și eterna ei modernitate.

Până la urmă, scurta istorie secretă a Revoluției Ruse nu e chiar așa de secretă. E știut: în Uniunea Sovietică și în toată lumea roșie, internaționaliștii au pierdut în fața unui comunism național barbar, dar previzibil, pe gustul maselor largi, populare.

Pentru că, până la urmă, istoria a fost făcută tot de cei mulți care au crezut și apoi n-au mai crezut, dar au îndurat.

O istorie secretă a Revoluției Ruse vine, în pragul centenarului Revoluției Bolșevice, cu o vedere proaspătă asupra acestui subiect despre care s-au scris milioane de pagini (enorm de multă maculatură), și tot nu a fost lămurit.



23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).