Scriitorii şi documentarul românesc de propagandă
https://www.ziarulmetropolis.ro/scriitorii-documentarul-romanesc-de-propaganda/

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalităţi literare – Nina Cassian, Radu Cosaşu şi Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

Un articol de Ionuţ Mareş|1 iunie 2021

După trei programe dedicate cineaştilor Paul Călinescu şi Jean Mihail, curatorii Cineclubului One World Romania – Andrei Rus şi Ana Szel – propun o selecţie de şase documentare de scurtmetraj la care şi-au adus contribuţia trei personalităţi literare – Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza, “importante în dezvoltarea și șlefuirea formulelor narative ale producției documentare din anii ‘50 și ‘60”.

Programul cuprinde câte două filme din opera celor trei scriitori şi este disponibil gratuit, până la 25 iunie, pe site-ul evenimentului.

Selecția își propune să particularizeze tendința generală a industriei cinematografice din România socialistă de a face apel la personalități literare pentru a asigura calitatea scenariilor, într-o perioadă în care producția cinematografică autohtonă era criticată din toate direcțiile. Dincolo de convingerile lor politice autentice, Cassian, Cosașu și Bogza s-au dovedit sensibili la specificul scriiturii cinematografice și au prilejuit câteva dintre cele mai fanteziste și provocatoare încercări din istoria studioului „Alexandru Sahia” – Andrei Rus & Ana Szel

În puțin peste 15 minute, filmul „Tehnică nouă, oameni culți” (1963), scris de Nina Cassian în perioada ei de adeziune intelectuală și emoțională la cauza comunismului, prezintă evoluția muncitorilor uzinei Electrica și a calității muncii lor, după ce o parte importantă a aparatelor produse aici fuseseră returnate cu diverse defecțiuni.

Chiar dacă acest fir narativ convențional e într-adevăr dezvoltat de realizatori, el este și completat de momente de musical veritabil, cu diverși muncitori și muncitoare interpretând melodii pline de avânt patriotic și proletcultist, cu sonorități de bossa-nova, de jazz sau inspirate din folclor, acompaniate de un mix la fel de complex de povești individuale și colective ale celor din fabrică, scriu curatorii.

Tot un text de Nina Cassian stă la baza unui foarte scurt și ludic reportaj, „În Țara lui Mură-n Gură” (1956), care dramatizează celebra ei poezie omonimă. Filmul ilustrează abilitatea scriitoarei, vizibilă și în documentarele la care a colaborat, de a construi narațiuni fanteziste și cu structuri complexe, care prezintă în forme agreabile și surprinzătoare mesajele ideologice inerente contextului lor de producție, mai explică Andrei Rus şi Ana Szel.

O abilitate comparabilă dovedește și Radu Cosașu în documentarul „3×3=?” (1963), o reprezentare ludică a snobismului părinților din clasa de mijloc comunistă, pentru care notele sunt mai importante decât interesul real față de nevoile și de curiozitățile propriilor copii. Cosașu construiește o adevărată feerie, în care accentele satirice la adresa atitudinii părinților se îmbină armonios cu exploziile fanteziste care ilustrează visurile și aspirațiile reale ale copiilor.

„Adevărata putere” (1963), scris tot de Cosașu, e un amestec de propagandă nemascată pentru aparenta reușită a procesului de colectivizare în Moldova cu o abordare proaspătă, pe alocuri extrem de incitantă, din punct de vedere formal și narativ. Filmul, regizat de Paul Barbăneagră, alătură bucăți în care e aplaudată eficiența Partidului Muncitoresc Român în ducerea la bun sfârșit a planului de colectivizare a pământurilor țăranilor cu câteva scene absolut remarcabile prin candoarea lor – de la cea în care un băiat de țăran merge pentru prima oară la un concert de muzică clasică până la superba secvență prezentând un cuplu de tineri țărani îndrăgostiți învârtindu-se într-un carusel, se mai arată în textul de prezentare al curatorilor.

Geo Bogza, comunist convins și figură culturală importantă a primelor decenii de după război, are la activ o filmografie pe alocuri neașteptată în aceste condiții. O ilustrare a evoluției condiției muncitorilor în era comunistă, comparativ cu perioada interbelică, folosind drept pretext o fabrică recent modernizată din Jilava, prezentată în oglindă cu cea descrisă într-un reportaj realizat de autor în 1934, „Tăbăcarii” (1963) e o construcție cinematografică mai complexă și mai discretă decât o poate sugera antiteza simplistă trecut-prezent, atât de importantă în economia artei de propagandă marxistă.

Și încă de la primele cadre ale filmului „Însemnări dintr-o călătorie. Cu trăsura prin New York” (1967) – mai curând niște notițe de călătorie ale lui Bogza și ale regizorului Pantelie Tuțuleasa, aflați în vizită de lucru la New York – se simte fascinația pentru clădirile și atmosfera metropolei americane, până-ntr-acolo încât eludează orice urmă de referire negativă la capitalism și la imperialismul pe care America îl reprezenta în iconografia comunistă a epocii.

Două dintre filmele programului – „Tehnică nouă, oameni culți” și „Tăbăcarii” – se găsesc pe două dintre DVD-urile colecției „Sahia Vintage”, coordonată de Adina Brădeanu și disponibilă în librării. Mai multe informaţii despre proiect și despre studioul „Alexandru Sahia” pot fi găsite pe site-ul oficial al proiectului: sahiavintage.ro.

******

Potrivit iniţiatorilor, Cineclubul One World Romania va cuprinde filme documentare românești de arhivă, grupate în opt programe dedicate unor autori de cinema relevanți în evoluția genului. În selectarea cineaștilor s-a urmărit recuperarea unor figuri importante și prea puțin recunoscute la nivelul contribuției lor în dezvoltarea documentarului și a filmului românesc. Printre autorii care se regăsesc în program se numără Paul Călinescu, Jean Mihail, Mircea Săucan, Mirel Ilieșiu, Slavomir Popovici, Savel Știopul, Ada Pistiner, Florica Holban sau scriitorii Nina Cassian, Geo Bogza și Radu Cosașu.

În afara programelor de filme și a biografiilor fiecăruia dintre cineaștii abordați, pe site-ul cineclub.sahiavintage.ro sunt disponibile materiale din revistele vremii (interviuri, cronici ale filmelor, texte scrise de ei înșiși despre cinema etc.).

22
/05
/22

„Se estimează că un procent cuprins între 62 și 70% din populația generală se îndoiește într-un moment sau altul din carieră de legitimitatea statutului sau succesului”, afirma psiholoaga cliniciană Pauline Rose Clance în prima parte a anilor `80, când a început să studieze sindromul impostorului.

19
/05
/22

Asociația Bloc Zero a lansat primul număr al revistei de bandă desenată documentară POC!

10
/05
/22

După doi ani (2020 şi 2021), în care Premiile au fost acordate online și transmise în direct pe pagina de Facebook a revistei (cu laureaţii şi membrii juriului intervenind doar în faţa camerelor video), după ce, din motive de pandemie, Premiile au fost amînate din primăvară în toamnă, anul acesta revista noastră va acorda, din nou, Premiile Observator cultural la Teatrul Odeon, marţi, 17 mai, de la ora 19.00.

10
/05
/22

Salonul Internațional de Carte Bookfest, cel mai important salon de carte din România şi singurul eveniment al industriei editoriale care a reuşit să capete o dimensiune internaţională marcantă, revine în peisajul evenimentelor culturale din capitală după trei ani de absență pandemică. Peste 100.000 de vizitatori sunt așteptați la ediția din acest an a Bookfest, în perioada 1-5 iunie, în Pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo.

18
/04
/22

Cea mai recentă carte a scriitoarei Elena Ferrante, Invențiile ocazionale, a fost publicată recent în traducere la Editura Pandora M, în cadrul colecției Anansi. World Fiction. Este vorba despre un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare, texte însoțite de o serie de ilustrații ingenioase semnate de Andrea Ucini – un tur de forță vizuală.

18
/04
/22

Cele mai bune materiale jurnalistice ale anului vor fi premiate în cadrul galei #Superscrieri11 care va avea loc pe 16 mai 2022. Superscrieri este o inițiativă independentă a Fundației Friends For Friends (FFFF.ro ), realizată împreună cu oameni și companii care vor să susțină responsabilitatea în documentarea și transmiterea realității.

18
/04
/22

București, 15 aprilie 2022 – Editura Corint vă invită la dezbaterea pe marginea cărții Capcana lui Tucidide. Mai pot evita Statele Unite și China războiul? de Graham Allison, volum de referință în domeniul relațiilor internaționale, publicat în imprintul Corint Istorie. Evenimentul are loc luni, 18 aprilie, ora 19.00, la librăria Humanitas Cișmigiu.

17
/04
/22

După succesul internațional al romanelor „Tatuatorul de la Auschwitz”, vândut în peste 7 milioane de exemplare, și „Călătoria Cilkăi”, Heather Morris a primit invitația să meargă în Israel pentru a descoperi istoria a trei surori, supraviețuitoare ale lagărului Auschwitz-Birkenau.