Scriitorul Günter Grass, laureatul premiului Nobel pentru literatură pe anul 1999, a murit
https://www.ziarulmetropolis.ro/scriitorul-gunter-grass-laureatul-premiului-nobel-pentru-literatura-pe-anul-1999-a-murit/

Scriitorul german Günter Grass, laureatul premiului Nobel pentru literatură pe anul 1999, autor al unor romane celebre, precum „Toba de tinichea”, a murit la vârsta de 87 de ani, informează Reuters.

Un articol de Liliana Matei|14 aprilie 2015

Informaţia a fost confirmată luni de fundaţia care poartă numele scriitorului, anunță Mediafax. La începutul anului trecut, Günter Grass, o figură majoră a literaturii germane contemporane, a declarat într-un interviu pentru cotidianul regional Passauer Neue Presse că nu va mai scrie romane, din cauza vârstei sale înaintate.

„Acum am 86 de ani. Nu cred că voi reuşi să mai scriu un roman”, a spus Günter Grass. „Starea mea de sănătate nu îmi permite să fac proiecte pe cinci sau şase ani. Or, aceasta ar fi condiţia pentru activitatea de documentare pentru un roman”, a adăugat renumitul scriitor.

Romancierul german mai spunea, la acel moment, că se consacrase desenului şi picturii în acuarelă, după o perioadă în care a fost spitalizat.

Cunoscut pentru convingerile sale politice social-democrate, Günter Grass a declanşat o polemică puternică, în aprilie 2012, după ce a publicat în presa germană un poem în care critica Israelul şi afirma că această ţară „ameninţă pacea mondială” prin arsenalul ei atomic. Statul Israel l-a declarat la scurt timp după aceea pe autorul german persona non grata.

În 2006, Günter Grass a recunoscut că a făcut parte în tinereţe din Waffen-SS, o unitate de elită a regimului nazist al lui Adolf Hitler, deşi în scrierile sale a criticat adeseori Germania pentru trecutul ei nazist.

Günter Grass a intrat şi în atenţia poliţiei secrete est-germane, STASI, în 1961, când a scris o scrisoare deschisă în care contesta construcţia Zidului Berlinului, bariera de separare între Berlinul Occidental şi Republica Democrată Germană (RDG).

Poet, prozator, dramaturg, sculptor şi grafician, Günter Grass s-a născut pe 16 octombrie 1927, la Danzig (Gdansk, aflat în prezent în Polonia), unde şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa, iar cea mai mare parte a operei sale de ficţiune este plasată în universul acestui port la Marea Baltică.

La 17 ani s-a înrolat în Waffen-SS, iar, în 1945, este luat prizonier de americani. După război a urmat cursurile Academiei de Artă din Dusseldorf (1947 – 1952), apoi Universitatea de Arte Plastice din Berlin. A trăit un timp la Paris, apoi în Italia, iar, din 1960, în Berlinul de Vest şi la ţara, în landul Schleswig-Holstein, potrivit site-ului editurii Polirom.

Günter Grass a reprezentat vocea unei generaţii de tineri germani care s-au maturizat în anii de după Al Doilea Război Mondial şi au purtat pe umeri povara vinei resimţite de părinţii lor din cauza atrocităţilor comise de trupele naziste.

A debu­tat în 1956, cu volumul de poezii „Avantajele găinilor-girueta”, dar, ulterior, s-a afirmat ca prozator, cu romanul care îl va consacra pe plan internaţional, „Toba de tinichea” (1959). Împreună cu „Pisica şi şoarecele” (1961) şi „Ani de câine” (1963), acesta intră în alcătuirea „Trilogiei Danzigului”.

Günter Grass a publicat numeroase cărţi, dintre care pot fi amintite romanele „Anestezie locală” (1969), „Calcanul” (1977), „O chestiune încurcată” (1995) şi „În mers de rac” (2002), volumele de proză scurtă „Întâlnire la Telgte” (1979), „Rubrica naşteri sau germanii sunt pe moarte” (1980) şi „Povestiri lugubre” (1992), volumul de eseuri şi polemici politice „Din jurnalul unui melc” (1972), volumele de versuri „Ultimul dans” (2003) şi „August stupid” (2007).

În 2006 i-a apărut prima carte de memorii, „Decojind ceapa”, urmată, doi ani mai târziu, de „Aparatul de fotografiat”, ambele stârnind controverse aprinse.

Activitatea sa literara a fost recom­pensată cu unele dintre cele mai prestigioase distincţii: premiul Buchner (1965), premiul Fontane (1968) şi premiul Nobel pentru literatură (1999).

La Editura Polirom au apărut: „Toba de tini­chea” (2005, 2007, 2012), „Anestezie locală” (2008), „Pisica şi şoarecele” (2009), „Secolul meu” (2011), „În mers de rac” (2002, 2013), „Decojind ceapa” (2007, 2012), „Aparatul de fotografiat” (2010), „Între Germania şi Germania” (2012) şi „Cuvintele Fraţilor Grimm” (2013).

07
/02
/22

Editura Humanitas Fiction ne invită să descoperim cea mai nouă carte semnată de scriitoarea Isabel Allende. Lansat simultan în limbile spaniolă, engleză şi română pe 25 ianuarie 2022, romanul „Violeta” surprinde 100 de ani de istorie, din 1920, când gripa spaniolă ajunge pe continentul sud-american, până în 2020, când pandemia de Coronavirus răvăşeşte întreaga lume.

03
/02
/22

În toți și în toate există o parte întunecată, necunoscută, amenințătoare. Umbra fiecărui om și a fiecărui lucru atrage cu o forță magnetică scriitorii.

30
/01
/22

În proza scurtă rigoarea și libertatea se întâlnesc de multe ori în chip fericit. Uneori, reușita atinge cele mai înalte niveluri, iar literatura ajunge în noi teritorii și cucerește milioane de cititori. Este și cazul unor scriitori renumiți, de diverse origini, care au publicat proză scurtă, accesibilă și în limba română.

29
/01
/22

Apărut în limba română în colecția „Cărți cult” la Editura ART (traducere de Petre Solomon, 2021), romanul „Fahrenheit 451” de Ray Bradbury reuşeşte performanţa de a fi deopotrivă o capodoperă a literaturii universale, un clasic al genului şi un bestseller.

21
/01
/22

Intimități, cel de-al patrulea roman al lui Katie Kitamura, scriitoare americană de origine japoneză, se înscrie deja pe linia succesului precedentelor cărți ale autoarei, traduse în peste 20 de limbi, iar una dintre ele aflată în curs de ecranizare. Pornind din start cu avantajul unor recomandări puternice din partea fostului președinte Barack Obama și a lui Oprah Winfrey, Intimități a fost apreciat atât pentru temele propuse de scriitoare, cât și pentru stilul ultramodern, nonconformist și „cool” în care e scris, după cum observa The New York Times.