Scrisoare către domnul Pedro Almodóvar
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-catre-domnul-pedro-almodovar/

În marginea filmului de cinema „Dolor y gloria” (nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film străin, şi în care Antonio Banderas face un rol pentru care e, de asemenea, nominalizat).

Un articol de Andrei Crăciun|21 ianuarie 2020

Scumpe domnule Almodóvar, tocmai am văzut „Dolor y gloria” (nu e întâmplător că durerea vine întotdeauna înaintea gloriei, nu-i așa?) și dintre toate filmele de cinema ale acestor zile, el singur a reușit să mă mai emoționeze. Sunt un om vechi, imperfect, încă pot să fiu emoționat.

Nu cred că domnul Antonio Banderas va fi oscarizat, deși ar merita, nu cred nici măcar că filmul dumneavoastră va primi o statuetă.

Dintre tot ce ați făcut, acest film târziu, o autobiografie abia mascată, va trece drept cel mai neînțeles. Nu mai sunteți tânăr și nemuritor, nu mai sfidați modele, nu vă mai refugiați în excentricitate, pe cine mai scandalizează astăzi viața unui cineast care nu mai e tânăr, dar a rămas homosexual și a ajuns, pentru un timp, heroinoman? E 2020, altele ne miră acum.

Scumpe domnule Almodóvar, țin minte bine când am văzut prima dată un film de-al dumneavoastră. Era Hable con ella, ni l-au proiectat la un curs de spaniolă la Institutul Cervantes din București și nu mai știu cum am ajuns acasă în ziua aceea, buimac, năucit de puterea intuițiilor dumneavoastră.

V-am văzut în regim de urgență toate filmele, iar de curând, când am locuit pentru o lună la Madrid, le-am revăzut, am mers pe străzile pe care ați mers și dumneavoastră, gândindu-mă la iluzii și tăcere, droguri și moarte și pielea pe care o locuiam cândva.

Scumpe domnule Almodóvar, nu vă ascund că nu mă intersează succesul dumneavoastră de public, cum nu mă interesează îndeobște gusturile mulțimilor, din filmul acesta despre durere, glorie, boli și un sfârșit care déjà se vede voi rămâne cu această poveste: povestea unui copil sărac care îl învață pe un zugrav (un pictor!) analfabet să scrie, cu povestea tabloului pe care zugravul (pictorul!) i-l face copilului.

Nu cu leșinul copilului când îl vede pe zugrav/pictor gol, nu cu leșinul acelei prime dorințe azătoare, de neîndurat, nu, nu, nu.

Cu cei cincizeci de ani cât durează (mai mult decât o rătăcire biblică prin deșert) până când tabloul acesta ajunge la destinatar.

Când înveți un analfabet să scrie, îi deschizi lumea întreagă, îi dai un sens care durează. Și nu altfel ați făcut dumneavoastră cu lumea întreagă, când i-ați deschis, din când în când, ochii.

Povestea acestui copil și a zugravului (pictorului) care e învățat să scrie e tot ce ne-ați dat mai sincer și mai frumos în ultimii cincizeci de ani, iar mie, vă spun scumpe domnule Petro Almodóvar, îmi e de ajuns asta.

04
/11
/21

Ce-mi place foarte mult la cinema-ul furios al lui Nadav Lapid este că nu ştii niciodată unde te va duce şi în ce fel te va învălui. Singurul lucru pe care poţi să îl anticipezi este că vei fi surprins. Nu-ţi rămâne decât să te laşi purtat de ideile sale neconvenţionale şi incomode.

01
/11
/21

CRONICĂ DE FILM În „A Hero” (2021), noul său lungmetraj, câştigător ex-aequo al Grand Prix la Cannes, regizorul iranian Asghar Farhadi îşi recâştigă inspiraţia creatoare care l-a consacrat printre marii autori de cinema contemporani.

31
/10
/21

Nu se poate spune că regizorul Gaspar Noé a avut vreodată o viziune luminoasă asupra vieţii. Dimpotrivă – cinema-ul său s-a inspirat întotdeauna din cele mai tulburătoare pulsiuni umane, pe care le-a transformat într-un combustibil extrem de inflamabil. Însă „Vortex”, prezentat anul acesta la Cannes în afara competiţiei, este probabil cel mai întunecat film al său, oricât de ciudat ar suna asta.

30
/10
/21

Întâmplarea a făcut să văd în aceeaşi zi de la „Les Films de Cannes a Bucarest” două titluri din Rusia, ambele incluse în secţiunea Un Certain Regard a ediţiei din acest an a evenimentului de pe Croazetă - „Unclenching the Fists”, de Kira Kovalenko, şi House Arest”, de Aleksei Gherman Jr.

29
/10
/21

CRONICĂ DE FILM În a doua parte a relatărilor despre Festivalul „Les Films de Cannes a Bucarest” vă propunem să descoperiţi filmul câştigător al Premiului Juriului pe Croazetă, fascinantul „Memoria” al thailandezului Apichatpong Weerasethakul.

27
/10
/21

CRONICĂ DE FILM Prima parte a unui „jurnal” despre ediţia din acest an a Festivalului „Les Films de Cannes à Bucarest” - câteva observaţii despre surprizătorul documentar „Cow”, al britanicei Andrea Arnold.

27
/10
/21

După o lungă perioadă de așteptare, FILM MENU, revista de cultură cinematografică editată de studenții Facultății de Film din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” București, sub umbrela UNATC PRESS, își lansează cel de-al 29-lea număr. Evenimentul va avea loc la București, în după-amiaza zilei de sâmbătă, 30 octombrie, la Cinemateca Eforie (strada Eforie 2) și include două proiecții conexe.

26
/10
/21

La Civil, filmul Teodorei Ana Mihai, care i-a adus anul acesta la Cannes Prix de l'Audace la secțiunea Un Certain Regard, se vede acum în cadrul Festivalului Les Films de Cannes à Bucarest, la București, Cluj și Iași, iar de vineri, 29 octombrie, intră în cinematografele din toată țara.

26
/10
/21

Întâmplări fatale, criminali în serie, experimente cu urmări grave, vampiri și alte creaturi ale nopții sunt elementele cheie ale săptămânii filmelor de Halloween la Warner TV. Postul de televiziune propune unele dintre cele mai populare filme horror și SF, de la „From Hell” și „Halloween: H20” la maraton „Final Destination”, care pot fi vizionate până pe 31 octombrie.

25
/10
/21

În urma anunțării noilor reguli de siguranță sanitară, cea de-a 12-a ediție a Les Films de Cannes à Bucarest continuă să aducă filmele și evenimentele anunțate, modificându-și programul pentru a respecta noile restricții ce intră în vigoare de astăzi.