Scrisoare către Varlam Șalamov
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-catre-varlam-salamov/

Volumele de „Povestiri din Kolîma”, traducere din limba rusă şi note de Ana-Maria Brezuleanu şi Magda Achim, au fost publicate la Editura Polirom în anul 2015.

Un articol de Andrei Crăciun|7 mai 2018

Scumpe domnule Șalamov, ne aflăm în anul 2018 de la nașterea lui Hristos. E un an care i se dedică lui Soljenițîn. Au trecut o sută de ani de când s-a născut și zece ani de când s-a săvârșit. În imaginarul colectiv, Soljenițîn este cel care a explicat Gulagul. El este cel care a smuls vălul ipocriziei și a arătat regimul bolșevic așa cum a fost: un univers concentraționar întemeiat pe crimă.

Domnule Șalamov, departe de mine gândul de a opera cu comparații între suferințe, dar cred că oamenii secolului XX nu au fost foarte atenți la ce și la cum s-a scris despre lagăre. Îmi fac întotdeauna minima datorie de a spune că acela care nu a citit Povestiri din Kolîma, acela n-a citit.

Pentru mine, dumneavoastră ați dat cea mai importantă mărturie din infern. Ați fost acolo și v-ați întors cu oamenii dumneavoastră fără trecut și fără viitor, prinși într-o clipă, întotdeauna formidabilă, a vieții lor de zek (n.r. – deținut în lagărele sovietice).

Oamenii dumneavoastră – care coboară înspre animal și nimeni nu îi poate judeca, jucători de cărți care recită din Esenin (singurul poet acceptat în lumea tâlharilor blatari, pentru că a scris Puține căi am străbătut/ Greșeli făcut-am multe însă), oameni strângând supraviețuirea zi cu zi, pretextând că sunt dulgheri ca să ajungă lângă un foc, sfârșind cu un glonț în ceafă pentru că nu sunt eficienți în economia muncii din lagăr, hrănindu-se cu iluzia unor mese calde ca să prindă puteri, dar puteri tot nu prind.

Mă surprinde și mă îngrozește să văd cum numele dumneavoastră trece mai puțin însemnat, de parcă oamenii n-ar îngădui ca Everestul să existe de două ori, și lângă Soljenițîn nu se poate urca. Cei care vă citesc, însă, vă citesc agățându-se de povestirile dumneavoastră ca de o salvare de la naufragiu.

Eu mă întorc mereu la povestirile dumneavoastră ca și cum m-aș întoarce acasă, mă întorc ca să nu uit ce este omul. Nu știu cum să trăiesc altfel.

Domnule Șalamov, aș fi vrut ca acum, după atâta timp, la mai bine de jumătate de veac de când v-ați scris povestirile, oamenii să se fi înțelpțit, să nu mai ridice lagăre și moartea să dobândească o oarecare noblețe, nu să rămână mișelească. Nu s-a întâmplat.

Lumea e în continuare strâmbă și mitralierele latră, sunt războaie și nedreptăți la tot pasul. Gulagul de altădată nu mai există. Există însă altceva, la fel de dureros: sârma ghimpată din mințile și inimile oamenilor.

Un Gulag interior din care nu se poate nici măcar evada, un Gulag pentru totdeauna.

Domnule Șalamov, departe de mine gândul de a opera cu comparații între suferințe, dar cred că oamenii secolului XX nu au fost foarte atenți la ce și la cum s-a scris despre lagăre. Îmi fac întotdeauna minima datorie de a spune că acela care nu a citit Povestiri din Kolîma, acela n-a citit.

Foto: Varlam Shalamov / A.Less/TASS – Russia Beyond



12
/09
/16

„Nu am ştiut că au fost atât de mulţi idioţi în lume, până când am început să folosesc Internetul.” - Stanislaw Lem. În urmă cu 95 de ani, într-o zi de 12 septembrie, se năştea la Lvov (pe atunci în Polonia), unul din cei mai cunoscuţi autori de literatură ştiinţifico-fantastică.

08
/09
/16

Deşi acceptase cu plăcere invitaţia lui Ion Caramitru de a deschide noua serie a Conferinţelor Teatrului Naţional, din motive de sănătate, Neagu Djuvara a decis să amâne conferinţa programată pe 2 octombrie 2016, la Sala Studio.

07
/09
/16

România participă și în acest an la Târgul de Carte Bok&Bibliotek de la Goteborg, avându-i ca invitați pe scriitorii Herta Muller, Gabriela Adameșteanu, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean și Bogdan Ghiu.

05
/09
/16

Pentru a înţelege mai bine cinematografia, este întotdeauna util să revenim la filmul mut, a cărui diversitate a fost remarcabilă. Acolo s-au pus bazele gramaticii vizuale, prin căutările marilor cineaşti-pioneri, aşa cum reaminteşte volumul nou apărut „Limbajul cinematografic în era filmului mut”, de Silviu Şerban.

01
/09
/16

"Cred că, dintre toate minunile lumii, cea mai mare minune este Iubirea!" - George Șovu. Apreciatul romancier și scenarist a murit, luni, la vârsta de 85 de ani. Slujba de înmormântare va avea loc, astăzi, de la ora 13.00, la Cimitirul Mănăstirii Cernica. George Şovu este autorul scenariilor pentru celebra serie de filme 'Liceenii'.

31
/08
/16

Într-un volum colectiv, „Cum (să) îmbătrânim”, publicat în acest an de editura Baroque Books & Arts, mai mulți scriitori (dar nu numai) întorc pe toate fețele vârstele senectuții.

31
/08
/16

Peste 28 de milioane de oameni din toată lumea vorbesc româneşte. Limba română se predă în şcoli din 43 de ţări şi este vorbită oficial în 20 de state în care există comunităţi mari de români. Este, de asemenea, limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină şi în Uniunea Europeană. Româna este şi una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase pe Muntele Athos.

29
/08
/16

"Să nu vedem în generaţia tinerilor de astăzi decât o umanitate decăzută de la standardele noastre mi se pare un lucru urât şi trist. Şansa lor e acum, şi ei nu vor trăi şi nu vor gândi ca noi, deşi poate ne vor duce viaţa şi gândurile mai departe", spune Mircea Cărtărescu. Scriitorul îi dă replică, astfel, rectorului de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, cel care acuzase “generaţia de studenţi Facebook şi Google” că “nu are destulă cultură generală şi s-a obişnuit să îşi rezolve temele cu informaţii găsite pe Internet”.

25
/08
/16

În vreme ce guvernul român se gândeşte cum să scoată 50 de lei din buzunar pentru a-şi trimite la grădiniţă minorii ai căror părinţi au venituri mici, italienii sunt gata să le acorde o susţinere generoasă adolescenţilor. Într-o mișcare concepută pentru a reaminti tinerilor că doar cultura este cea care ne îmbogăţeşte viaţa şi aduce oamenii împreună, cetățenii italieni care împlinesc 18 ani sunt pe cale să obțină 500 de euro " bonus de cultură " de la guvern.

24
/08
/16

Pe 9 septembrie, între orele 9.00 şi 23.00, va avea loc cea de a V-a ediţie a Nopţii Literaturii Europene la Bucureşti, un eveniment al Reţelei Institutelor Culturale Naţionale din Europa (EUNIC), care se desfăşoară anual în mai mult de 70 de oraşe din toată lumea.

23
/08
/16

Am călătorit cu trenul după o pauză consistentă, mai lungă de un deceniu. Habar nu mai avem despre felul cum mai arată interiorul vagoanelor și nici despre „fauna” care le populează. Ziua era una liberă pentru tot poporul, destinația una de relaxare (Brașov), deci bănuiesc că publicul era puțin diferit de cel obișnuit. Oricum, prima impresie, a interiorului vagoanelor, a fost una bună, prin comparație cu ceea ce era în vremurile când făceam naveta săptămânal pe ruta București – Găești.

23
/08
/16

“Ritmul în care trăim, configuraţia fiecărei zile (din care răgazurile, perioadele de otium fertil sunt, practic, evacuate) reduc până la o limită îngrijorătoare timpul rezervat altădată lecturii.” – Andrei Pleşu. Scriitorul şi eseistul Andrei Pleşu - reper al vieţii publice şi academice româneşti - împlineşte, astăzi, 68 de ani.

19
/08
/16

INTERVIU La 25 de ani, Editura Nemira are casă cu grădină; trei câini, trei pisici; peste 1500 de autori publicați. Entuziasm, limonadă rece. Și un director general doar oleacă mai bătrân decât ea: Ana Nicolau.

18
/08
/16

„M-am născut la trei zile după intrarea României în război. Am avut, până am plecat în Franţa, la vârsta de doisprezece ani, extrase de naştere pe care scria «născut la 18/31 august». Se dădeau ambele date.“ Viaţa lui Neagu Djuvara începe aşadar în 1916, la Bucureşti, sub semnul aventurii şi al peregrinărilor.

18
/08
/16

“Anii de comunism au creat acest fenomen: să ajungi să îţi fie scârbă de ţara ta.” - Neagu Djuvara. Istoricul, scriitorul şi diplomatul Neagu Djuvara împlineşte, astăzi, 100 de ani.

17
/08
/16

Pentru pasionații de istorie sau pur și simplu cei care vor romane pline de personaje memorabile și întorsături de situație, seria Războiul celor Două Roze spune povestea tulbure și fascinantă a celor 30 de ani de război civil între cele mai mari familii nobiliare din Marea Britanie: Casa York și Casa Lancaster, una dintre ce mai brutale și sângeroase perioade din istoria Regatului. Este totodată perioada istorică și politică poate cea mai controversată și renumită, cu numeroase reprezentări în cărțile de istorie, romane, filme și seriale.