Scrisoare către Vlad Zografi
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-catre-vlad-zografi/

Domnule Zografi, a trecut multă vreme de când vreau să vă scriu. Am motive strict literare, desigur, dar mai e ceva: Fizica. Aveţi Fizica la bază, ceea ce, nu vă ascund, mă duce cu gândul la domnul Sabato.

Un articol de Andrei Crăciun|26 iulie 2017

Domnul Sabato este scriitorul meu preferat. N-am mai găsit la nimeni – în literatura lumii – atâta rațiune, atâta luciditate, atâta putere de sinteză și, în egală măsură, atâta putere de a întemeia un univers. Domnul Sabato avea, dacă îmi permiteți, cel mai expresiv dintre bosonii Higgs pe care i-am întâlnit în cărțile lumii. Îmi plac oamenii de știință care comit literatură. Am plecat, deci, în lectura dumneavoastră de la o prejudecată pozitivă.

Domnule Zografi, ce vreau să vă spun: eu n-am întâlnit în literatura română recentă o carte scrisă mai inteligent. Am întâlnit, nu vă ascund, cărți scrise mai frumos, cărți mai poetice, cărți mai ludice, chiar și cărți care vor rezista mai mult în trecerea timpului.

Dar volumul dumneavoastră are înălțimea unei demonstrații. E drept că nu mulți vor putea să o cuprindă. Dar trag nădejde că nu intenționați să întocmiți un bestseller. Altfel, foloseați ingredientele necesare și nu scriați această carte amețitoare despre mintea omului și imposibila perfecțiune a melancoliei.

Domnule Zografi, m-am încântat de la titlu – Efectele secundare ale vieții! Grozav, și științific, deopotrivă. Apoi, personajele – cele cinci voci obsedante. Mi-e greu să aleg între Eugen Papadopol, omul de știință, Robert Aldea, autistul, Teodora Aldea, dezamăgită în amor, complăcându-se în publicitate, Andrei Vornicescu, psihiatrul care se joacă de-a detectivul, îndrăgostit ca un fătălău de Nadia Vornicescu, ziarista.

Ce magnifică această perspectivă multiplă asupra vieții, care e proprie doar cărților cu adevărat mari! Și dacă totuși trebuie să existe o ierarhie și între aceste voci, atunci Robert este – categoric, chiar – cel mai profund (fragment explicativ: Să zicem că feromonii sunt niște fulgi de zăpadă, ninge tot timpul în jurul meu, o ninsoare pe care n-o văd. Odată, iarna, aveam patru ani, sau cinci, nu, patru, am fost înfofolit și scos în ninsoare. Purtam cizmulițe maronii, un costum albastru cu fermoar și glugă, fular ecosez, mănuși de bumbac, pentru că nu suportam lâna, nici acum n-o suport. M-am apucat să număr fulgii, dar era greu. Exagerat de mulți. Pe atunci nu știam să operez statistic. Eu mă chinuiam să număr fulgii unul câte unul și mama îmi spunea ceva, niște prostii. S-a enervat că n-o ascultam. Mergeam prin zăpadă, ea mă ținea de mână, și când s-a enervat m-a smucit, a tras de mănușa mea, între mânecă și mânuță a rămas un spațiu descoperit, și tocmai acolo a căzut un fulg, ca un bulgăre de fier incandescent.

Domnule Zografi, nu o să las aceste rânduri să decadă în laudatio, nu asta e intenția mea. Intenția mea e să vă spun că păstrez pentru tot restul zilelor mele pe pământ (până când memoria…) aceste cuvinte ale lui Eugen Papadopol, omul de știință: Întrebarea ce e omul n-are răspuns, pentru că e pur și simplu o întrebare greșit pusă, deși, indiferent de nivelul nostru intelectual, ne lovim de ea cu o insistență înduioșătoare.

E o concluzie care, personal, oricât de scandalos ar suna, îmi ajunge.

Romanul „Efectele secundare ale vieții” a fost publicat la Editura Humanitas, în 2016.

Foto: Bookaholic.ro



26
/03
/20

Cartea “Izgoniții” a fost publicată anul trecut la Polirom. Ea vine după “Sectanții” și “Bandiții”, împreună formând o trilogie a marginalilor unică în literatura română. A scris-o Vasile Ernu.

23
/03
/20

Ne-am întors la o carte clasică – “I.L. Caragiale despre lume, artă și neamul românesc”, antologie de Dan C. Mihăilescu, publicată la Editura Humanitas încă din 1994 (și republicată în 2012). Să vedem, deci, ce mai vedea Nenea al nostru la noi.

17
/03
/20

”Zilele acestea cuvântul cheie ar trebui să fie solidaritate”, susține filosoful Mihai Șora, în timp ce actrița Maia Morgenstern mărturisește: ”Oamenii trebuie să nu își piardă încrederea, să fie convinși că arta, teatrul, cultura reprezintă un factor esențial al existenței noastre.”

16
/03
/20

Editura Litera organizează în perioada 16 – 18 martie 2020 o campanie de reduceri pe www.litera.ro care să îi inspire pe cititori și să îi îndemne spre activități dedicate lecturii pentru acasă.

16
/03
/20

Centrul de Resurse în Comunicare, Asociația Techsoup, Teach for Romania, Seeding Knowledge Foundation, cu sprijinul Kaufland România și în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării lansează „Școala pe Net”, o platformă multimedia gratuită, destinată cadrelor didactice care pot învăța mai ușor de la specialiști în educație și IT cum să utilizeze resurse online, utile în procesul de predare.

07
/03
/20

Marți, 10 martie, ora 19.00, la Librăria Cărtureşti Verona Demisol (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului „Academia politică de la Aiud. Deținuți politici în România anilor ’80”, de Borbély Ernő, apărut la Editura Polirom, ediţie îngrijită de Dalia Báthory și Andreea Cârstea, cuvînt‑înainte de Szőcs Géza.

05
/03
/20

Cartea “Nicolae S. Șucu. Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război 1908-1918”, text stabilit de Cristina Jelescu, ediție îngrijită de Daniel Cain, a fost publicată la editura Humanitas în anul 2017 și este una dintre cele mai interesante lucrări referitoare la lumea din Balcani de dinainte de România Mare.

01
/03
/20

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o „Evocare Henriette Yvonne Stahl”. Participă: Elena Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și Irina Stahl.