-->

Scrisoare deschisă a echipei Teatrului Tineretului „Metropolis” către publicul spectator
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-deschisa-a-echipei-teatrului-tineretului-metropolis-catre-publicul-spectator/

„La ceas aniversar, cu ocazia împlinirii a 15 ani de existenţă, nu putem decât să avem speranţa că Teatrul Tineretului „Metropolis” – pe a cărui scenă au jucat şi debutat sute de tineri artişti şi locul unde Olga Tudorache şi Radu Beligan au fost aplaudaţi pentru ultima dată – nu va deveni istorie“, scrie echipa Teatrului Metropolis, într-o scrisoare pe care Ziarul Metropolis o publică integral.

Un articol de Ziarul Metropolis|5 aprilie 2022

Astfel, Teatrul Tineretului „Metropolis”, primul și cel mai important teatru de proiecte, este astăzi în imposibilitatea de a-și mai susține activitatea artistică. Această situație a generat în spațiul public tot felul de acuzații nefondate la care, din respect pentru spectatori, ne vedem datori să răspundem.

Prima afirmație falsă este că Teatrul Tineretului „Metropolis” își mai poate susține activitatea în continuare după acordarea bugetului pe anul 2022 de către Consiliul General al Municipiului București. În realitate, la finele anului 2021, Teatrul Tineretului „Metropolis” avea o datorie de 626.079,48 lei, generată de activitatea de bază (artiști, producție, drepturi de autor și conexe, colaboratori etc.), restul de 489.262,90 lei fiind către alte entități care au legătură cu activitatea curentă. Deci, un total de 1.115.342, 38, la finalul anului 2021.

Această datorie este generată de către conducerea Primăriei Municipiului București,  care nu a respectat bugetul aprobat de către Consiliul General al Municipiului București în anul 2021. Primăria are cunoștință de această datorie care reiese din raportările lunare pe care teatrul le face, în mod obligatoriu, către Direcția Economică a Primăriei Municipiului București, aflată în subordinea Primarului General.

În anul 2022, din bugetul alocat de 1.100.000 lei pentru proiecte, Teatrul Tineretului „Metropolis” trebuie, în primul rând, să achite datoria acumulată din 2021-2022. Obligativitatea achitării restanțelor teatrului reiese din Legea 273/2006 privind finanțele publice locale:

Art.14

(6) La elaborarea bugetelor (…), ordonatorii de credite și autoritățile deliberative au obligația să prevadă distinct credite bugetare destinate stingerii plăților restante la finele anului anterior celui pentru care se întocmește bugetul.

 (8) Ordonatorii de credite au obligația ca în execuția bugetelor prevăzute (…) să asigure achitarea plăților restante prevăzute la alin. (6), precum și a plăților restante rezultate în cursul anului curent.

În concluzie, această situație financiară ne pune în incapacitatea faptică de a mai susține spectacole în această stagiune.

În proiectele Teatrului Tineretului Metropolis din anul 2019 au fost implicați 306 actori, dintre care doar 28% erau angajați ai altor entități. Pentru ceilalți 72%, Teatrul Metropolis reprezenta singura sursă de venit constant. Suntem acuzați că facem risipă cu plata actorilor la Teatrul Metropolis. Vă informăm că, în urma verificărilor făcute de organele de control abilitate, am fost sfătuiți ca onorariile acordate pe spectacolele jucate într-o lună să nu depășească un cuantum mediu echivalent cu un salariu mediu lunar pentru un actor de categoria respectivă (conform Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare) . De exemplu, un actor debutant va fi plătit pe reprezentație așa încât să nu depășească un total de 2.500 de lei după spectacolele jucate într-o lună. Teatrul a respectat această recomandare în cele 9 luni ale anului, în care se desfășoară activitatea artistică.

 

Și acum, dragii noștri spectatori, pentru că suntem acuzați că risipim banii pe posturi inutile, să vă povestim cum arata o zi obișnuită din viața teatrului nostru. Folosim trecutul, pentru că acum aceste lucruri nu se mai întâmplă.

 

Teatrul avea programate, zilnic, între 2 și 5 reprezentații în cele 3 săli proprii, la ore diferite. În același timp, în alte săli față de cele de spectacol, se desfășurau cel puțin 2 repetiții pentru noi proiecte.

 

Pentru pregătirea scenei, mașiniștii cărau decorul și îl montau (în cel puțin două dintre cele trei săli). Durata medie de montare a unui decor era cuprinsă între 4 și 6 ore, la care se adaugă o muncă de câteva ore pentru lumini și sunet, în funcție de necesitățile tehnice pe care regizorii artistici le impuneau pentru spectacolul respectiv. Cabinierele pregăteau zilnic toate elementele de costum pentru spectacolul ce urma a fi jucat. Toate aceste activități trebuiau încheiate cu 3 ore înainte de spectacol. În timpul desfășurării spectacolului, în spatele scenei,  în medie 18 persoane se ocupau ca spectacolul să decurgă în termenii stabiliți de regizorul artistic (manevrare decor, lumini etc.). După ieșirea spectatorilor din sală, începea procesul invers, adică demontarea decorului etc.

 

Un element important pentru buna desfășurare a unei reprezentații este coordonatorul spectacolului care primește publicul, după ce repetițiile de dinaintea  spectacolului s-au încheiat. Acesta îi ajută pe spectatori în calitate de garderobier, verifică biletele de acces în sală, îi îndrumă, îi însoțește până la locurile lor dacă e cazul și îi ajută cu orice altă informație de care au nevoie, suplinind astfel atribuțiile care ar fi fost destinate angajaților de pe posturile de garderobier, controlor bilete, plasator sală și supraveghetor spectacol, posturi pe care Teatrul Metropolis nu le deține în statul de funcții. Astfel, același coordonator de spectacole se ocupă și de înapoierea lucrurilor de la garderobă și se asigură că publicul spectator a părăsit teatrul în siguranță. Așadar, un Secretar literar/PR sau Consultant artistic (cu studii superioare în domeniul artistic) își continuă activitatea “pe teren”, seara la spectacol, pe lângă atribuțiile de birou din fișa postului: rezolvarea unor situații instituționale în parteneriate cu alte entități publice, interacțiunea cu publicul, comunicarea în mediul online, dar și offline, suținerea echipei redacționale a Ziarului „Metropolis”, obținerea de drepturi de autor naționale/internaționale, programarea spectacolelor etc.

Teatrul Tineretului „Metropolis” a ales această variantă deoarece nu a considerat necesară supradimensionarea organigramei cu posturi care să fie plătite full-time, în condițiile în care activitatea reală a acestora nu ar depăși 2-3 ore/zi. Drept urmare, aceste atribuții au fost incluse în fișele de post ale Secretarilor literari/PR și ale Consultanților artistici.

Prin comparație, alte instituții de cultură din București au considerat că e nevoie să aibă minimum 3 garderobiere, 2 controlori de bilete și 3 plasatori sală/zi în plus față de 3 Consultanți Artistici și 5 Secretari literari/PR. La Teatrul Tineretului „Metropolis”, un coordonator nu se ocupă doar de un singur proiect, ci uneori de 7-8 proiecte în paralel, din care făceau parte de la 2 până la 40 de artiști/proiect. Nu în ultimul rând, coordonatorul de proiect avea grijă de un spectacol încă din perioada în care se desfășurau repetițiile în faza de lectură până la momentul în care producția era scoasă din repertoriu, după ani la rând în care spectacolul era jucat.

După cum se poate vedea din descrierea de mai sus, un teatru de proiect are nevoie de tot atâția angajați în corpul tehnic și administrativ cât are un teatru de repertoriu, singura diferență fiind că artiștii angajați sunt plătiți pe bază de proiect, doar atunci când se joacă.

În concluzie, ne cerem scuze că în loc să vă găzduim în continuare în sala de teatru, suntem nevoiți să vă scriem o scrisoare cu gândul că aceasta ar putea fi ultima “reprezentație” a Teatrului Tineretului Metropolis.

 

Vă mulțumim pentru atenția acordată.

 

Cu deosebită stimă,

Echipa Teatrului Tineretului „Metropolis”



27
/02
/26

În cadrul Lunii Francofoniei, Institutul Francez din România prezintă cea de-a 30-a ediție a Festivalului Filmului Francez, care se va desfășura între 19 și 29 martie 2026, la București și în alte 15 orașe: Arad, Baia Mare, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Pitești, Ploiești, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

26
/02
/26

Teatrul Metropolis are două nominalizări importante la Gala Premiilor UNITER din acest an: Cătălina Mihai, la categoria 𝐂𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐮𝐧𝐚̆ 𝐚𝐜𝐭𝐫𝐢𝐭̧𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐫𝐨𝐥 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐥 pentru rolul 𝐽𝑎𝑛𝑖𝑠 și Ştefan Iancu la categoria 𝐂𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐮𝐧 𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐢̂𝐧 𝐫𝐨𝐥 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐧𝐝𝐚𝐫, pentru rolul 𝐴𝑟𝑡𝑖, din spectacolul „𝐂𝐥𝐮𝐛 𝟐𝟕” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ştefana.

26
/02
/26

Filmul o are în centru pe Lucia (Marina Palii), un personaj feminin complex, prins între rolurile de soție și mamă și o nevoie acută de libertate. O „vacanță de vis” la Krapets alături de familie și prieteni devine terenul acestei confruntări, care scoate la suprafață greșeli ale trecutului, frustrări reprimate și tot felul de dezechilibre de putere.

25
/02
/26

„De capul nostru” spune povestea unui grup de adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți lucrează în străinătate. Filmul explorează maturizarea forțată a unei generații nevoite să se descurce singură, surprinzând fragilitatea emoțională, nevoia de apartenență și solidaritatea care se naște între tineri lăsați să-și construiască propriile repere într-un context marcat de absența adulților.

25
/02
/26

Republica Moldova participă pentru prima dată oficial, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Ministerului Afacerilor Externe, la Expoziția Internațională de Artă – La Biennale di Venezia cu proiectul În a mia și a doua noapte, realizat de artistul Pavel Brăila (Republica Moldova) și curatoriat de Adelina Luft (România).

25
/02
/26

Vernisajul va avea loc joi, 26 februarie, de la ora 18:00, la sediul galeriei din Piața Amzei 13, București. Expoziția poate fi vizitată până pe 4 aprilie 2026, de miercuri până vineri între orele 16:00 – 20:00, iar sâmbătă între 14:00 – 20:00.

25
/02
/26

KineDok – rețeaua europeană care aduce documentare creative în spații alternative – continuă în următoarele săptămâni, cu proiecții în toată țara. În București ne reîntâlnim cu două filme despre provocările pe care le navighează adolescenții, la Seneca Anticafe și Centrul Ceh.

19
/02
/26

Ziua Națională Constantin Brâncuși este sărbătorită anual pe 19 februarie, marcând nașterea sculptorului, cu 150 de ani în urmă, la Hobița. Anul 2026 a fost declarat Anul Constantin Brâncuși și este marcat de Institutul Cultural Român și reprezentanțele sale din străinătate printr-o serie extinsă de expoziții, conferințe, evenimente multimedia, concerte, spectacole de teatru și intervenții artistice.

19
/02
/26

Marți, 24 februarie, vor fi prezenți la București pentru o serie de acțiuni Mariann Le-winsky și Karl Wratschko, doi dintre cei mai mari specialiști în cinema mut și timpu-riu, curatori, cineaști și experți în arhive audiovizuale. Evenimentul este organizat de UNATC „I. L. Caragiale” din București și Institutul Italian de Cultură din București.

19
/02
/26

Programul Salon des Refusés, dedicat filmelor valoroase rămase în afara circuitului tradițional de distribuție, își găsește o nouă casă la Apollo111 Cinema, unde va continua, în același format curatorial, să aducă în fața cinefililor din București titluri esențiale ale cinemaului de autor contemporan.

17
/02
/26

Vineri, 20 februarie 2026 (de la 19.00), aveți ocazia de a asculta la Sala Radio lucrarea ce a deschis toamna trecută Festivalul Internațional „George Enescu”: Concertul în re minor pentru vioară și orchestră semnat de Aram Haciaturian – în interpretarea solistică a unei invitate extraordinare: violonista Alexandra Conunova.

17
/02
/26

Scriitorul Mircea Cărtărescu va participa la Stockholm, pe 19 și 20 februarie 2026, la două evenimente de lansare a volumului Theodoros, publicat în limba suedeză, în traducerea lui Inger Johansson, de prestigioasa editură Albert Bonniers Förlag. Volumul în limba suedeză a apărut cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Translation and Publication Support Programme (TPS).

13
/02
/26

În Anul Constantin Brâncuși (instituit prin lege ca an aniversar, la 150 de ani de la nașterea artistului), Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu și Artmark lansează proiectul cultural „Tu ești Brâncuși!”: o intervenție artistică ce recreează celebra „Poartă a Sărutului” la intrarea în curtea Palatului Cesianu-Racoviță.

13
/02
/26

Din 2002, Campania Națională „Artiștii pentru Artiști” a devenit un simbol al solidarității în comunitatea teatrală românească, un apel la unitatea de breaslă, marcând luna martie ca un moment al legăturii umane autentice între cei care dau viață teatrului. Artistul Dragoș Buhagiar a transformat în mod emblematic această idee prin imaginea mâinilor împletite, simbol al protecției și sprijinului reciproc.