Secretele pictoriței Frida Kahlo, amanta lui Troțki și a Georgiei O’Keefe
https://www.ziarulmetropolis.ro/secretele-pictoritei-frida-kahlo-amanta-lui-trotki-si-a-georgiei-okeefe/

Celebra pictoriţă din Mexic este eroina unui unei îndrăzneţe biografii romanţate, care dezvăluie luminile şi umbrele unei vieţii dureroase, în care arta a jucat un rol principal, ca şi… gastronomia.

Un articol de Liliana Matei|30 ianuarie 2016

Existența ei se arată în culori tari în volumul „Cartea secretă a Fridei Kahlo” de F.G. Hagenbeck, publicat la Editura Nemira. Volumul este tradus de Anca-Elena Coman și face parte din Colecția Babel. Pentru prima dată în România, acest roman biografic care i-a adus autorului mai multe premii construiește, pornind de la mărturii din jurnalul artistei, o viață de artistă și de femeie care a cunoscut plăcerea și durerea, pe care le-a pictat în tablouri pe care posteritatea le va admira nespus.

Celebra artistă mexicancă, autoare a peste 50 de autoportrete în care suferința fizică ia forme dintre cele mai îndrăznețe, de o originalitate incontestabilă, se conturează în volum în intimitatea Casei Albastre, între minunile din bucătărie sau alături de mult iubitul soț, pictorul mexican Diego Rivera, izvor de bucurie și de chin. Fire vulcanică și contradictorie, nonconformistă și ironică, Frida Kahlo se înfățișează în romanul lui Haghenbeck în lumina necruțătoare a unor vremuri tulburate.

În viața ei au loc personalități fascinante din epocă, de la Troțki, cu care a avut o relație intensă, pe care romanul o lasă deschisă interpretării, la Ernest Hemingway sau Henry Miller. Umorul aspru și duioșia alcătuiesc, în viața și în arta Fridei Kahlo, un amestec permanent și străbate întregul roman.

Privită în intimitatea încăperilor – dormitor, atelier, rezervă de spital –, artista se dezvăluie deopotrivă în spațiul rezervat picturii și în locul savorilor și al gusturilor. Bucătăria capătă astfel o aură fantastică: „Dintre toate locurile casei, bucătăria era inima ce o făcea să palpite, transformând o clădire inertă într-o ființă vie. Mai mult decât o simplă locuință, Casa Albastră era sanctuarul, refugiul și altarul stăpânei sale. Casa Albastră era Frida. În ea strângea amintiri ale trecerii sale prin viață. Era un loc unde conviețuiau fără probleme portretele lui Lenin, Stalin, Mao Zedong cu catapetesme rustice ale Fecioarei de Guadalupe.“

frida2Strâns legată de tradițiile Mexicului și de pictorescul lui, arta și viața pictoriței sunt învăluite în culori tari și aromele magice ale bucătăriei. De la tamales umplute cu fasole și ardei iuți în sus de nuci și mirodenii la mâncarea lui Troțki, gama gastronică a pictoriței fascinează și arată o relație intimă cu universul simțurilor. Simțuri rafinate și de boala care a chinuit-o ani lungi, pictorița exorcizând suferința în tablouri în care imaginiile durerii nu au sfârșit.

„O panglică în jurul unei bombe”, cum a numit-o celebrul André Breton, pictura hedonistei Fridei Kahlo se prezintă pe fundalul lumii în care s-a născut, o lume agitată, populată de artiști dornici să schimbe arta. Unul dintre ei a fost Marcel Duchamp, în care pictorița a găsit un adevărat sprijin. Și datorită lui Frida Kahlo a atras atenția la Paris, în epocă centrul artistic al lumii.

Interdependente, viața artistică și viața privată se arată pline de culoare și dinamism. Identitatea privată a artistei, pusă într-o lumină crudă, e plină de surprize și de contradicții. Între relația tumultuoasă cu Diego Rivera, relația cu Troțki și cea cu pictorița Georgia O’Keefe, erotismul ambiguu și exuberant al pictoriței prinde contur.

Născută odată cu Mexicul modern, Frida Kahlo a fost înainte de toate un om care și-a trăit viața după bunul plac, sfidând regulile nescrise și cutumele (inclusivul dezacordul mamei la căsătoria cu Diego Rivera). În istoria artei, a rămas o pictoriță greu de încadrat într-un gen anume, ale cărei lucrări au început să fie din ce în ce mai admirate în posteritate. De exemplu, „Cadrul” fost prima operă de artă realizată de un artist mexican în secolul XX cumpărată de Muzel Luvru. Recent, lucrarea „Două femei”, prima pictură pe care Frida Kahlo a vândut-o, a fost achiționată de Muzeul de Arte Frumoase din Boston, care a nu a dorit să dezvăluie costul tranzacție. Prețul record plătit pe o lucrare a artistei la licitație este de 5,6 milioane de dolari.

08
/04
/19

Cartea „Istoria lui Mayta”, de Mario Vargas Llosa, traducere din limba spaniolă de Mihai Cantuniari, a fost publicată la Editura Humanitas Fiction în 2019.

04
/04
/19

Editura Humanitas a lansat recent volumul „Memoriile unui pașoptist-model. Amintiri politice și diplomatice, 1848–1903”, de Iancu Bălăceanu (Ediție de Georgeta Filitti), pe care vă invităm să-l descoperiți în colecția „Memorii/Jurnale”.

27
/03
/19

Dacă biblioteca ta este plină de povești care se petrec în spațiu, lupte intergalactice, personaje cu puteri supranaturale, animale fantastice, tărâmuri nevăzute și supereroi, atunci te numeri printre #DragoniiDeBibliotecă și nu poți lipsi la a opta ediție a singurului târg de carte creat exact pentru tine: Final Frontier!

25
/03
/19

“Între pasiune şi suferinţă asemănarea este atât de mare încât, de-a lungul timpului, oamenii au ajuns să le confunde şi să le boteze cu acelaşi cuvânt: patimă, a pătimi. O ironie filologică.” – Ana Blandiana . Astăzi, de Buna Vestire, una dintre cele mai graţioase şi puternice voci din poezia feminină românească împlineşte 77 de ani.

12
/03
/19

Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) vă invită miercuri, 13 martie, de la orele 19.00, la lansarea romanului „Hemingway și cu mine” de Paula McLain, o emoționantă reconstituire ficțională a iubirii dintre Ernest Hemingway și celebra corespondentă de război și scriitoare americană Martha Gellhorn.

07
/03
/19

METROPOLIS SPECIAL Din 8 martie o redescoperim pe Nina Cassian prin intermediul documentarului „Distanța dintre mine și mine”, semnat de Mona Nicoară și Dana Bunescu, ocazie cu care vă propunem o incursiune în viața poetei cu ajutorul notelor sale de jurnal.

06
/03
/19

CRONICĂ DE FILM „Distanța dintre mine și mine” (2018), de Mona Nicoară și Dana Bunescu, nu este important doar prin valoarea de document – Nina Cassian filmată în ultima perioadă a vieţii. Este un documentar ambițios prin montajul care pune în dialog memoria personală a scriitoarei și arhivele din timpul comunismului.

05
/03
/19

Oficial, este primăvară, iar cititorii își pot abandona hainele groase în dulapuri pentru a face loc sacoșelor din pânză încărcate cu cărți. Iată propunerile Grupului Editorial ART pentru noul sezon!