Secretele pictoriței Frida Kahlo, amanta lui Troțki și a Georgiei O’Keefe
https://www.ziarulmetropolis.ro/secretele-pictoritei-frida-kahlo-amanta-lui-trotki-si-a-georgiei-okeefe/

Celebra pictoriţă din Mexic este eroina unui unei îndrăzneţe biografii romanţate, care dezvăluie luminile şi umbrele unei vieţii dureroase, în care arta a jucat un rol principal, ca şi… gastronomia.

Un articol de Liliana Matei|30 ianuarie 2016

Existența ei se arată în culori tari în volumul „Cartea secretă a Fridei Kahlo” de F.G. Hagenbeck, publicat la Editura Nemira. Volumul este tradus de Anca-Elena Coman și face parte din Colecția Babel. Pentru prima dată în România, acest roman biografic care i-a adus autorului mai multe premii construiește, pornind de la mărturii din jurnalul artistei, o viață de artistă și de femeie care a cunoscut plăcerea și durerea, pe care le-a pictat în tablouri pe care posteritatea le va admira nespus.

Celebra artistă mexicancă, autoare a peste 50 de autoportrete în care suferința fizică ia forme dintre cele mai îndrăznețe, de o originalitate incontestabilă, se conturează în volum în intimitatea Casei Albastre, între minunile din bucătărie sau alături de mult iubitul soț, pictorul mexican Diego Rivera, izvor de bucurie și de chin. Fire vulcanică și contradictorie, nonconformistă și ironică, Frida Kahlo se înfățișează în romanul lui Haghenbeck în lumina necruțătoare a unor vremuri tulburate.

În viața ei au loc personalități fascinante din epocă, de la Troțki, cu care a avut o relație intensă, pe care romanul o lasă deschisă interpretării, la Ernest Hemingway sau Henry Miller. Umorul aspru și duioșia alcătuiesc, în viața și în arta Fridei Kahlo, un amestec permanent și străbate întregul roman.

Privită în intimitatea încăperilor – dormitor, atelier, rezervă de spital –, artista se dezvăluie deopotrivă în spațiul rezervat picturii și în locul savorilor și al gusturilor. Bucătăria capătă astfel o aură fantastică: „Dintre toate locurile casei, bucătăria era inima ce o făcea să palpite, transformând o clădire inertă într-o ființă vie. Mai mult decât o simplă locuință, Casa Albastră era sanctuarul, refugiul și altarul stăpânei sale. Casa Albastră era Frida. În ea strângea amintiri ale trecerii sale prin viață. Era un loc unde conviețuiau fără probleme portretele lui Lenin, Stalin, Mao Zedong cu catapetesme rustice ale Fecioarei de Guadalupe.“

frida2Strâns legată de tradițiile Mexicului și de pictorescul lui, arta și viața pictoriței sunt învăluite în culori tari și aromele magice ale bucătăriei. De la tamales umplute cu fasole și ardei iuți în sus de nuci și mirodenii la mâncarea lui Troțki, gama gastronică a pictoriței fascinează și arată o relație intimă cu universul simțurilor. Simțuri rafinate și de boala care a chinuit-o ani lungi, pictorița exorcizând suferința în tablouri în care imaginiile durerii nu au sfârșit.

„O panglică în jurul unei bombe”, cum a numit-o celebrul André Breton, pictura hedonistei Fridei Kahlo se prezintă pe fundalul lumii în care s-a născut, o lume agitată, populată de artiști dornici să schimbe arta. Unul dintre ei a fost Marcel Duchamp, în care pictorița a găsit un adevărat sprijin. Și datorită lui Frida Kahlo a atras atenția la Paris, în epocă centrul artistic al lumii.

Interdependente, viața artistică și viața privată se arată pline de culoare și dinamism. Identitatea privată a artistei, pusă într-o lumină crudă, e plină de surprize și de contradicții. Între relația tumultuoasă cu Diego Rivera, relația cu Troțki și cea cu pictorița Georgia O’Keefe, erotismul ambiguu și exuberant al pictoriței prinde contur.

Născută odată cu Mexicul modern, Frida Kahlo a fost înainte de toate un om care și-a trăit viața după bunul plac, sfidând regulile nescrise și cutumele (inclusivul dezacordul mamei la căsătoria cu Diego Rivera). În istoria artei, a rămas o pictoriță greu de încadrat într-un gen anume, ale cărei lucrări au început să fie din ce în ce mai admirate în posteritate. De exemplu, „Cadrul” fost prima operă de artă realizată de un artist mexican în secolul XX cumpărată de Muzel Luvru. Recent, lucrarea „Două femei”, prima pictură pe care Frida Kahlo a vândut-o, a fost achiționată de Muzeul de Arte Frumoase din Boston, care a nu a dorit să dezvăluie costul tranzacție. Prețul record plătit pe o lucrare a artistei la licitație este de 5,6 milioane de dolari.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.

27
/01
/20

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 29 ianuarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38), la o seară dedicată lui Ezra Pound, poet și eseist, reprezentant de marcă al modernismului literar și unul dintre cei mai inovatori gânditori ai secolului XX. Radu Vancu, scriitor, Cosmin Ciotloș, critic literar și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction vor prezenta cele două volume ale ediției coordonate de Horia – Roman Patapievici dedicate scriitorului american: Opere I.Poezii 1908 –1920, traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu, aflat la al doilea tiraj în limba română după debutul din 2015, și Opere II.ABC-ul lecturii.Ghid spre Kulthură, recent apărut și lansat în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2019. În partea a doua a evenimentului, actrița Mirela Oprișor va citi din poeziile din Ezra Pound.

22
/01
/20

Albumul „Gigi Căciuleanu – OmulDans“ va fi lansat, miercuri, pe 22 ianuarie 2020, de la ora 19.00, la Maison Maurice Béjart, în prezenţa autoarei şi a lui Gigi Căciuleanu, alături de numeroase personalități culturale și diplomatice, în cadrul Festivalului Internațional de Artă EUROPALIA, coordonat de Institutul Cultural Român, alături de Europalia International din Belgia.

22
/01
/20

Volumul „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu“, de criticul Magda Mihăilescu, va fi lansat joi, 23 ianuarie 2020, ora 18.00, în Sala mare a Institutului Cultural Român.

21
/01
/20

Editura Polirom organizează Concursul anual de debut, ediția 2020, secțiunea Proză. Manuscrisele participante la concurs (fără CV) vor fi atașate unui e-mail, creat cu acest prilej, și trimise la adresa: adrian.botez@polirom.ro, până pe data de 20 martie 2020.

16
/01
/20

Proaspăt apărută la Editura Uniunii Cineștilor din România, „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu”, este o elegantă carte-album în care criticul de film Magda Mihăilescu îi aduce un omagiu distinsei actrițe printr-un portret mozaicat în care sunt puse laolaltă convorbiri, confesiuni, mărturii și o bogată colecție de fotografii.

15
/01
/20

La 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, vă invităm să-l redescoperim prin intermediul fragmentelor de amintiri lăsate de 7 dintre aceia care l-au cunoscut îndeaproape, precum Ioan Slavici sau I. L. Caragiale.

14
/01
/20

Născut pe 14 martie 1879, la Ulm, în Germania, Albert Einstein murea pe 18 aprilie 1955, în New Jersey. Deținător al Premiului Nobel în fizică (1921), savantul a dus o viață care continuă să capteze interesul.

Page 1 of 10012345...102030...Last »