-->

„Secretul nasturelui de sidef”. Istorii în dialog
https://www.ziarulmetropolis.ro/secretul-nasturelui-de-sidef-istorii-in-dialog/

CRONICĂ DE FILM „Secretul nasturelui de sidef”, cel mai nou documentar, extrem de ambiţios, al regizorului chilian Patricio Guzmán este un film-eseu în care traume ale trecutului sunt puse într-un dialog neaşteptat ce chestionează însăşi sănătatea civilizaţiei moderne.

Un articol de Ionuţ Mareş|3 septembrie 2015

Câştigarea Ursului de Argint pentru cel mai bun scenariu la ediţia din acest an a Berlinalei a părut o surpriză. Până la urmă, nu se întâmplă foarte des ca un documentar să intre în competiţia unui mare festival şi, mai ales, să obţină un astfel de trofeu atribuit în mod tradiţional ficţiunilor.

Mirarea dispare însă imediat şi justificarea devine clară după vizionarea acestui nou documentar ambiţios şi atipic al chilianului Patricio Guzmán, partea a doua a unei preconizate trilogii despre momente esenţiale din istoria ţării sale, serie începută cu „Nostalgia de la luz” (2010), unul din cele mai de succes filme de nonficţiune ale ultimilor ani.

„El botón de nácar” („Secretul nasturelui de sidef”, 2015)  este, mai presus de orice, un film-eseu în cel mai deplin sens al conceptului: de la textul din off scris şi citit, cu voce rară şi apăsată de povestitor, de însuşi Guzman, la conexiunile spectaculoase şi pline de semnificaţii între diferite perioade istorice ale teritoriului chilian şi la panoplia de imagini plastice care încearcă să surprindă, pe alocuri cu nefirească preţiozitate, frumuseţea naturii şi relaţia omului cu apa de-a lungul secolelor.

Pentru cei familiarizaţi, măcar şi parţial, cu opera de până acum a lui Guzman – interesat obsesiv de trecutul ţării, în special de epocile Allende şi Pinochet -, „El botón de nácar” nu este decât o continuare firească a preocupărilor tematice şi stilistice ale cineastului.

O nouă formă de sondare a unor evenimente tragice de odinioară şi a modului neaşteptat în care acestea comunică peste timp. În acest caz – ciocnirea vechilor locuitori ai Patagoniei cu coloniştii de mai târziu, având ca rezultat distrugerea unei întregi civilizaţii ai cărui ultimi supravieţuitori sunt aduşi în faţa camerei de filmat, şi trauma cadavrelor aruncate în mare ale opozanţilor regimului dictatorial al lui Pinochet.

Oceanul, din care Guzman face un laitmotiv vizual al filmului, secondat de spaţiul cosmic (Chile găzduieşte unul din cele mai mari telescoape din lume), este văzut ca simbol al „memoriei lumii”, ascunzând semnele unor istorii uitate şi răni nevindecate.

Construcţia fiecărui cadru şi vertijul de imagini dintre cele mai diverse urmăresc seducerea spectatorului şi, alături de comentariu, injectează filmului greutatea unei opere care se vrea esenţială. Are farmec compoziţia lui Guzman, chiar şi în ciuda insistenţei uneori deranjante de a demonstra că civilizaţia modernă a însemnat în primul rând distrugere şi alienarea omului.

Distribuit în România de Asociaţia Culturală Macondo, „Secretul nasturelui de sidef” poate fi văzut în cinematografe începând cu 4 septembrie.

Filmul a fost văzut în cadrul DokuFest (8-16 august) din oraşul Prizren, Kosovo.  Participarea la festival a fost susţinută de Kosovo Foundation for Open Society (www.kfos.org).

Rating: ●●●



20
/03
/25

„Alice ON & OFF” (r. Isabela Tent), „Anul nou care n-a fost” (r. Bogdan Mureșanu),„ Moromeții 3” (r. Stere Gulea), „Nasty” (r. Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu), „Săptămâna Mare” (r. Andrei Cohn) și „Trei kilometri până la capătul lumii” (r. Emanuel Pârvu) intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

03
/03
/25

„Anora” este marele câștigător de a gala premiilor Oscar 2025. Din cele șase nominalizări primite, creația semnată de Sean Baker a câștigat cinci premii, inclusiv pe cele pentru Cea mai bună actriță, Cel mai bun regizor și Cel mai bun film.

20
/02
/25

Sezonul „Primăvara Franceză ÎMPREUNĂ” reprezintă punctul culminant al Centenarului Institutului Francez din România, sărbătorit între mai 2024 și mai 2025, marcând un secol de angajament dedicat cooperării culturale, științifice și educaționale dintre Franța și România.

17
/02
/25

La ediția din 2025 a Premiilor BAFTA, echivalentul Premiilor Oscar din cinemaul britanic, Adrien Brody a fost desemnat cel mai bun actor într-un rol principal, câștigând în fața actorului de origine română Sebastian Stan, nominalizat și el. Premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal i-a revenit lui Mikey Madison pentru interpretarea din lungmetrajul „Anora”. „The Brutalist” a fost recompensat cu premiul pentru cea mai bună regie.