Spectacolele lunilor din urmă
https://www.ziarulmetropolis.ro/spectacolele-lunilor-din-urma/

Rămân un spectator de teatru consecvent. Merg, pe cât posibil, de câteva ori pe săptămână, întotdeauna în căutarea marii frumuseţi. Fac, fără să vreau neapărat, ierarhii. Sunt subiective, ca atare nu ţin să le impun nimănui.

Un articol de Andrei Crăciun|31 Martie 2017

Când vezi, totuși, atât de multe spectacole, se întâmplă ca unele să îți placă mai puțin – nu e nicio tragedie, e inevitabil. Dar se întâmplă și ca altele să te încânte și să rămână cu tine. Cele mai bune nu te mai părăsesc niciodată.

Am văzut, mi-au plăcut, dau următoarele declarații pe proprie răspundere:

Macbeth, la Bulandra. Un maraton de Shakespeare, în regia mare a lui Michal Docekal, ceh care montează foarte curajos la București, readucându-ne, din fericire, aminte că ne aflăm în mileniul al III-lea și că sunt multe căi foarte moderne de a ajunge până la clasici. Despre acest Macbeth (foto sus) se va vorbi mult, chiar și după ce stagiunea se va fi sfârșit.

Lumea dinăuntru, la Unteatru. Un one-woman-show al actriței Valentina Zaharia. Textul e semnat de John Elsom, iar regia este a Catincăi Drăgănescu. Foarte puternic, foarte emoționant, cu un început teribil și un sfârșit neașteptat și obsedant. Un spectacol lucrat până la cele mai intime nuanțe, până la dinamica atomilor.

valentina-zaharia.-lumea-dinauntru.-3No man’s land, la Național. Spectacolul montat de bulgarul Alexander Morfov (altă voce din afara lumii noastre mici plină de ecouri banale) are la bază o piesă de Danis Tanovic. Unul dintre cele mai puternice texte despre război care s-au scris vreodată. Și, dintre toate, poate cel mai urgent. Poate că nu ați remarcat, dar ne aflăm într-un moment în care se vorbește despre război în Europa nu ca amintire și nici ca posibilitate totuși îndepărtată, ci ca despre un viitor recent.

no-man-s-landSingularity, la Teatrul de Artă. În regia Marianei Cămărășan, după un text de Cornel Mihai Ungureanu. Un spectacol care nu se cuvine povestit, căci, cu adevărat, el poate fi doar trăit. De altfel, nu e întâmplător că se joacă la Teatrul de Artă. Așa e întotdeauna acolo: se petrec diferite întâmplări pentru suflete.

singularity

19
/02
/19

SĂ NU UCIZI, filmul co-regizat de Gabi Virginia Șarga și Cătălin Rotaru și inspirat de scandalul media care a cutremurat sistemul sanitar din România acum câțiva ani, va avea pe 1 martie premiera în cinematografele din 29 de orașe din țară.

19
/02
/19

Se joacă la Green Hours spectacolul „Această Sonia” – un one-woman show cu Letiția Vlădescu, scris și regizat de Lia Bugnar.

18
/02
/19

Unul dintre cei mai mari dirijori români, CRISTIAN MANDEAL – care se bucură de peste 45 de ani de activitate, în care a dirijat sute de concerte pe 4 continente, în 35 de ţări – și tânărul violoncelist român ȘTEFAN CAZACU (25 de ani), care cântă pe un violoncel creat în urmă cu 101 ani, la Torino (Italia), de către lutierul Georg Ullman – își dau întâlnire pe scena Sălii Radio, într-un concert extraordinar prezentat vineri, 22 februarie (19.00), alături de ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO.

17
/02
/19

CRONICĂ DE FILM În „Marele Dictator” (1940), Chaplin îl parodia pe Hitler. Scena jocului macabru cu globul pământesc folosit ca balon a devenit cult. Un portret sarcastic al unui om diabolic care influenţează întreaga lume face şi regizorul Adam McKay în „Vice”, o satiră la adresa fostului vicepreşedinte american Dick Cheney.

14
/02
/19

Actorul George Ivașcu, directorul Teatrului Metropolis din București, împlinește 51 de ani, pe 15 februarie. Șase artiști care au un impact uriaș asupra repertoriului teatrului: directorul de scenă Victor Ioan Frunză, scenografa Adriana Grand, regizoarea Chris Simion-Mercurian, actrița, regizoarea și dramaturgul Lia Bugnar, actorul și regizorul Emanuel Pârvu și dramaturgul și regizorul Mimi Brănescu, povestesc câteva întâmplări cu George Ivașcu.

Page 1 of 77712345...102030...Last »