-->

Stefan Agopian şi Antoaneta Ralian, printre câştigătorii premiilor Uniunii Scriitorilor pe anul 2013
https://www.ziarulmetropolis.ro/stefan-agopian-si-antoaneta-ralian-printre-castigatorii-premiilor-uniunii-scriitorilor-pe-anul-2013/

Adriana Babeţi, Ştefan Agopian, Antoaneta Ralian, Eugen Suciu şi Ştefan Baghiu se numără printre câştigătorii premiilor Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 2013.

Un articol de Petre Ivan|10 iunie 2014

Festivitatea de decernare a Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013 a avut loc, luni seară, în sala Mircea Eliade a Bibliotecii Naţionale a României din Capitală.

Câştigătorii premiilor Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 2013 au fost stabiliţi de juriul alcătuit din Livius Ciocârlie, Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban, Mircea Mihăieş (preşedinte) şi Nicolae Oprea.

Astfel, la categoria „cartea de poezie”, câştigător a fost Eugen Suciu, cu volumul „Ţeasta” (Tracus Arte). La această secţiune au mai fost nominalizate volumele „Rezervaţia de îngeri”, de Emil Brumaru (Humanitas), „Costumul negru”, de Adrian Popescu (Cartea Românească), „Vino cu mine, ştiu exact unde mergem”, de Dan Sociu (Tracus Arte), şi „Poeme în balans”, de Cassian Maria Spiridon (Charmides).

În ceea ce priveşte câştigătorul la categoria „cartea de proză”, acesta a fost Gheorghe Schwartz, cu volumul „Cei O Sută. Agnus Dei” (Curtea Veche). Printre volumele nominalizate s-au numărat şi „Negru şi roşu”, de Ioan T. Morar (Polirom), „Boala şi visul”, de Dan Stanca (Tracus Arte), „Ca la vecinul bine temperat”, de Florin Toma (Brumar), şi „Jocul celor o sută de frunze”, de Varujan Vosganian (Polirom), notează Mediafax.

„Vrei să fii prietenul lui Dumnezeu?”, de Daniel Bănulescu (Charmides), a câştigat premiul la categoria „cartea de teatru”, unde a mai fost nominalizat şi volumul „Golem”, de Alexandru Hausvater (Tracus Arte).

De asemenea, la secţiunea „cartea de eseu, critică şi istorie literară”, câştigător a fost ales volumul „Amazoanele”, de Adriana Babeţi (Polirom).

Printre volumele nominalizate s-au numărat „Poarta neagră”, de Mircea Anghelescu (Cartea Românescă), „E. Lovinescu şi modelele româneşti şi europene ale criticii literare interbelice”, de Antonio Patraş (Muzeul Naţional al Literaturii Române), „Oglinda şi drumul”, de Irina Petraş (Cartea Românească), şi „Bucureştiul lui Mircea Eliade”, de Andreea Răsuceanu (Humanitas).

Premii pentru debut

La categoria „cartea de debut” au fost alese două volume câştigătoare: „Spre Sud, la Lăceni”, de Ştefan Baghiu (Cartea Românească), şi „Asul de pică: Ştefan Aug. Doinaş”, de George Neagoe (Cartea Românească). La această secţiune au mai fost nominalizate volumele „3 ml de Konfidor”, de Ion Buzu (Casa de Pariuri Literare), „Fratele mut. La Nord apa e curată”, de Vlad A. Gheorghiu (Paralela 45), şi „Maldororiana”, de Ana Ionesei (Adenium).

Totodată, la categoria „cartea pentru copii şi tineret”, volumul câştigător a fost ales „Povestioare cu ploaie şi soare”, de Passionaria Stoicescu (Carminis). Nominalizate au fost şi volumele „Cruciada pisicilor/ Basme”, de Petre Crăciun (Zorio), şi „La broscotecă, într-o seară de vară”, de Mariana Filimon (Tracus Arte).

De asemenea, la categoria „traduceri” au fost alese două volume câştigătoare: „Gânduri către sine însuşi”, de Marcus Aurelius, traducere de Cristian Bejan (Humanitas), şi „Teatrul lui Sabbath”, de Philip Roth, traducere de Iulia Gorzo (Polirom). La această secţiune au mai fost nominalizate volumele „Fiara şi suveranul”, de Jacques Derrida, traducere de Bogdan Ghiu (Tact), „Darul”, de Vladimir Nabokov, traducere de Veronica D. Niculescu (Polirom), şi „Cuvintele fraţilor Grimm”, traducere de Al. A. Şahighian (Polirom).

La gala premiilor USR au mai fost acordate şi două premii speciale, care le-au revenit lui Ştefan Agopian şi lui Simion Dănilă.

De asemenea, traducătoarea Antoaneta Ralian a primit Premiul Naţional pentru Literatură, la această ediţie a premiilor Uniunii Scriitorilor din România.

Anul trecut, Florina Ilis a câştigat premiul la categoria „proză”, cu romanul „Vieţile paralele” (Cartea Românească), în timp ce Nicolae Prelipceanu a fost câştigătorul secţiunii „poezie”, cu volumul „La pierderea speranţei” (Casa de Pariuri Literare), iar Marius Chivu a câştigat trofeul secţiunii „debut”, cu volumul „Vântureasa de plastic” (editura Brumar).

andrei-plesu

La categoria „critică/ eseu/ istorie literară”, câştigător a fost Mircea Mihăeş, cu volumul „Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha” (Polirom). La categoria „teatru”, câştigător a fost Radu F. Alexandru, cu „Teatru 7” (Cartea Românească).

Totodată, Andrei Pleşu a primit un premiu special din partea Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste” (Humanitas), în timp ce Ion Pop a câştigat Premiul Naţional al USR.

Foto cu Stefan Agopian: Wikipedia. Foto cu Antoaneta Ralian – Observatorul Militar

21
/05
/26

Pentru actorul britanic Laurence Olivier, născut într-o zi de 22 mai, privirea spre viitor a fost întotdeauna salvatoare. Aflat la momentul bilanțurilor, odată ce și-a încheiat cariera spectaculoasă, care a inclus și ani complicați de boală, Laurence Olivier îi povestește unui coleg de breaslă experiențe dintr-o viață petrecută pe scenă și pe platoul de filmare sau de televiziune.

13
/05
/26

Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Naţional al Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, participarea României cu stand propriu şi un program de evenimente literare la cea de-a 38-a ediţie a Salone Internazionale del Libro, ce se va desfăşura la Torino în perioada 14–18 mai 2026.

17
/02
/26

Scriitorul Mircea Cărtărescu va participa la Stockholm, pe 19 și 20 februarie 2026, la două evenimente de lansare a volumului Theodoros, publicat în limba suedeză, în traducerea lui Inger Johansson, de prestigioasa editură Albert Bonniers Förlag. Volumul în limba suedeză a apărut cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Translation and Publication Support Programme (TPS).

05
/12
/25

Cartea reunește lucrări reprezentative ale unor artiști români activi în anii ’70–’80 și documentează un segment esențial din Colecția de Artă Românească Geoffrey și Frances Tyler, astăzi parte a patrimoniului Universității din Tasmania – una dintre cele mai vaste și valoroase colecții de artă românească din afara granițelor.

14
/11
/25

Cu ocazia aniversării a 80 de ani de la acordarea Premiului Nobel pentru Literatură renumitei poete, diplomate și educatoare chiliene Gabriela Mistral și a centenarului relațiilor diplomatice dintre România și Chile, Ambasada Chile în România, în colaborare cu Institutul Cervantes din București, organizează „Omagiu Gabriela Mistral”, care va avea loc pe 18 noiembrie, ora 18.30, la sediul Institutului Cervantes din București (Bd. Regina Elisabeta, nr. 38).