Tamara Buciuceanu Botez, decorată cu Ordinul Steaua României
https://www.ziarulmetropolis.ro/tamara-buciuceanu-botez-decorata-cu-ordinul-steaua-romaniei/

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, luni, decretul de decorare a Tamarei Buciuceanu-Botez cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, pentru „remarcabilele interpretări artistice, dragostea, dăruirea şi talentul de care a dat dovadă în promovarea artei teatrale”.

Un articol de Liliana Matei|23 iunie 2014

Decoraţia acordată actriţei Tamara Buciuceanu-Botez reprezintă cea mai înaltă distincţie a statului român.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, președintele Traian Băsescu a conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler Tamarei Buciuceanu-Botez, „în semn de înaltă apreciere, pentru remarcabilele interpretări artistice susţinute pe cele mai importante scene din ţară, pentru dragostea, dăruirea şi talentul de care a dat dovadă în promovarea artei teatrale”.

Decorarea a fost făcută la propunerea ministrului Culturii, Kelemen Hunor.

Tamara Buciuceanu s-a născut pe 10 august 1928. Între 1948 şi 1951 a frecventat Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iaşi, însă, în anul IV, s-a transferat la Bucureşti, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, la clasa profesorului Ion Bălţăteanu (asistentă Sorana Coroamă). A absolvit facultatea în 1952.

Tamara Buciuceanu, supranumită „doamna comediei româneşti”

A jucat şi în peste 25 de filme, personajul său emblematic fiind profesoara Isoscel din seria „Liceenii”. A jucat pe scenele marilor teatre ale Capitalei, precum Teatrul Giuleşti, Teatrul Bulandra, Teatrul Naţional, Teatrul de Comedie. De asemenea, a interpretat-o pe Coana Chiriţa pe scena Teatrului Naţional din Iaşi.

A avut roluri importante în teatru în piese precum „Coana Chiriţa”, „Romeo şi Julieta la început de noiembrie”, „Scaunele”, „Cumetrele”, „Doctor fără voie”, „Nepotul”, „Aşteptând la arlechin”, „Domnişoara Nastasia”, „Mamouret”. Cartea de vizită a carierei sale rămâne fără îndoială personajul Vicăi Delcă din piesa „Dimineaţă pierdută” după Gabriela Adameşteanu.

De asemenea, Tamara Buciuceanu a avut o cariera impresionantă în televiziune, memorabile fiind cupletele sale din programele de Revelion.

TVR Media a lansat în 2006 DVD-ul „Tamara Buciuceanu”, ce cuprinde o selecţie din apariţiile sale memorabile în programele de divertisment ale Televiziunii Române.

Totodată, în 2013, a fost lansat volumul „Tamara Buciuceanu. O viaţă închinată scenei”, de Bogdana Darie.

Foto cu Tamara Buciuceanu – Cinemagia

09
/02
/17

E interesant cum karma pieselor și a spectacolelor de teatru se împletește uneori cu viața, în modalități pe care nici autorul piesei, nici cei care au pus în scenă spectacolul, nu au anticipat integral. Am văzut spectacolul Teatrului de Comedie, ”Suflete moarte” de Gogol (în dramatizarea unui alt rus genial, Bulgakov, și versiunea scenică și regia lui Vlad Cristache) în această perioadă cu profunde mișcări tectonice social-politice în România.

09
/02
/17

Biletele individuale pentru Festivalul Internațional "George Enescu" se pun în vânzare pe 16 februarie, de la ora 10,00, în rețeaua Eventim. Peste 3.000 de artiști din întreaga lume vor fi prezenți la București și în alte șapte orașe din țară, în cadrul a 80 de evenimente, la ediția 2017 a Festivalului Enescu (2 - 24 septembrie).

09
/02
/17

"Dansul este o sculptură cinetică, pentru că trupul balerinului adună în el toată tensiunea mişcării. Artistul coregraf este un compozitor al vieţii în mişcare ." - Maestrul Oleg Danovski. În urmă cu un secol, într-o zi de 9 februarie (1917) se năștea, în localitatea Vosnesensk din Ucraina, coregraful și balerinul Oleg Danovski.

09
/02
/17

Teatrul Naţional şi Ţăndărică sunt teatrele bucureştene care au vândut cele mai multe bilete în 2016, potrivit cifrelor obţinute de Agenţia de presă News.ro de la mai multe instituţii de profil din Bucureşti. TNB-ul a vândut, anul trecut, 160.000 de bilete, la care se adaugă alte câteva zeci de mii de invitaţii la spectacolele sale.

09
/02
/17

Astăzi începe cea de-a 67-a editie a Berlinalei. România participă în competiţia principală cu lungmetrajul „Ana, mon amour”, în regia lui Călin Peter Netzer, câștigătorul unui Urs de Aur, cu „Poziția copilului” (2013).

08
/02
/17

21 de lungmetraje de ficțiune, 15 documentare și 52 de scurtmetraje au intrat oficial în cursa pentru nominalizările la Premiile Gopo 2017. Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat industriei cinematografice din România, va avea loc pe 21 martie 2017, în București.

08
/02
/17

Luna februarie aduce o nouă premieră pe scena Operei Comice pentru Copii, musicalul Micuța Dorothy, de Marius Țeicu, în regia Antoanetei Cojocaru, pe libretul Silviei Kerim. Premiera are loc sâmbătă, 11 februarie, de la ora 17:00, și duminică, 12 februarie, de la ora 11:00, la Sala Mare a Operei Comice pentru Copii.

08
/02
/17

INIȚIATIVĂ Teatrul Metropolis, condus de George Ivașcu, propune, la zece ani de la înființare, un spectacol aniversar, în care vor juca zece actori de până în 30 de ani, selectați de maeștri ai scenei românești de astăzi în cadrul Galei Metropolis 10 ani, eveniment care a avut loc pe 14 decembrie 2016.

08
/02
/17

Ambasada Republicii Islamice Iran și Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” organizează vineri, 10 februarie, de la ora 14.30, la Sala de Sticlă din Șoseaua Kiseleff nr. 30, vernisajul expoziţiei de artă persană și artizanat organizată în cadrul programului Zilele Culturii Iraniene în România.

08
/02
/17

Editura Humanitas Fiction lansează, astăzi, de la ora 19.00, la Librăria din Cişmigiu, volumul de nuvele istorice Firmanul orb de Ismail Kadare, recent publicat în colecţia Raftul Denisei. La eveniment participă scriitorii Ana Barton şi Vlad Zografi, traducătorul Marius Dobrescu şi editorul Denisa Comănescu.

07
/02
/17

Corul „Preludiu” condus de maestru Voicu Enachescu concertează în proiectul Clasic e fantastic. Cum să înţelegem muzica. Evenimentul va avea loc duminică, 19 Februarie 2017, între orele 11:00 – 13:00, la Sala Mare a Ateneului Român.

07
/02
/17

Când tradiţia îţi rămâne străină, când te crezi demiurg, în măsură să hotărăşti soarta a milioane de oameni, poţi desfigura un oraş. Consecinţe nebănuite se întind apoi pe zeci de ani. Aşa s-a întâmplat cu Bucureştiul nostru, supus unui experiment de „sistematizare” barbară care i-a adus o tristă faimă: oraşul cu cele mai cumplite distrugeri în vreme de pace.