Târgul Mărţişorului, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român (24 februarie – 1 martie)
https://www.ziarulmetropolis.ro/targul-martisorului-la-muzeul-national-al-taranului-roman-24-februarie-1-martie/

Târgul Mărţişorului este organizat de Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNTR) în curtea interioară a instituţiei, la sala Acvariu, în holul de intrare – Studioul Horia Bernea, în perioada 24 februarie – 1 martie.

Un articol de |22 februarie 2018

Alături de participanţii invitaţi la târg se numără şi şcoli, fundaţii, asociaţii, organizaţii care desfăşoară acţiuni cu caracter umanitar pentru copii şi sprijin pentru categoriile defavorizate.

Devenită accesoriu tradiţional al Târgului Mărţişorului, oferta gastronomică va fi cu produse apropiate de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci şi alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare şi Buzău, miere, dulceţuri – Ilfov, ceaiuri şi plante de leac din Dâmboviţa.

Târgul este deschis zilnic între orele 10.00 – 18.00. Reprezentanţii Muzeului au transmis că şi în acest an, lucrările de consolidare ale clădirii au determinat restrângerea spaţiului pentru târg şi limitarea numărului de participanţi.

Bilet de intrare: 4 lei preţ întreg, 2 lei preţ redus (elevi, studenţi, pensionari).

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Obicei pe care ţăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod.

Preluată de lumea urbană şi devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi mai nou cadou, povestea mărţişorului supravieţuieşte în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la mărţişorul virtual.

Povestea mărţişorului a început la Muzeul Ţăranului acum 15 ani şi mai bine. Tineri, studenţi, artişti, meşteri şi, în anii din urmă, designeri şi arhitecţi au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoţită de o debordantă imaginaţie şi simţ ludic.

Târgul a creat pentru publicul bucureştean o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea şi diversitatea mărţişoarelor reuşind să schiţeze noi forme de mitologie urbană ce folosesc, ca sursă de inspiraţie, lumea şi mitologia ţărănească ori imaginează noi forme ale creativităţii: de la obiectul manufacturat şi reciclat, care foloseşte materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, bandă desenată sau personaje şi semne imaginate pe o multitudine de materii neconvenţionale.

Foto: Târgul Mărţişorului – facebook

06
/03
/23

Muzeul Național de Artă al României organizează în perioada 10- 20 martie o serie de tururi ghidate gratuite dedicate aniversării a 30 de ani de la aderarea României cu drepturi depline la Organizaţia Internaţională a Francofoniei.

03
/03
/23

Cu ocazia venirii primăverii, Galeria de Artă a Castelului Cantacuzino din Bușteni inaugurează expoziția de artă contemporană „Dream On” a artistei Mirela Trăistaru, al cărei curator este Excelența Sa, Prințul Șerban Dimitrie Sturdza. Vizitatorii vor putea admira picturi și desene, completate de o instalație video ce redă o parte din lumea Mirelei Trăistaru. „Dream On” va fi deschisă în perioada 02 martie - 28 mai 2023.

20
/02
/23

Muzeul de Artă din Constanța găzduiește, în perioada 22 februarie - 18 aprilie 2023, expoziția “Pursuit of Happiness”, reunind lucrări ale unuia dintre cei mai apreciați artiști ai noului val hiperrealist, pictorul de origine basarabeană Roman Tolici.

17
/02
/23

Dominic Fritz, Primarul Timișoarei, Comisarul European Adina Vălean, Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, Alin Nica, Președintele Consiliului Județean Timișoara și Ramona Laczko-David, coordonatoarea Proiectului Cultural Național Timișoara 2023 au participat la o conferință de presă internațională care a marcat lansarea programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

16
/02
/23

La un an de când Rusia a invadat Ucraina și a aruncat în aer stabilitatea din regiune, rețeaua EUNIC România și Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania invită publicul la o proiecție de film, urmată de o dezbatere despre rolul artei în procesarea traumei, respectiv în înțelegerea și fixarea realității.

14
/02
/23

Institutul Cultural Român din Budapesta celebrează Ziua Națională Constantin Brâncuși cu expoziția de etnosculptură „înainte de BRÂNCUȘI előtt”, solo -show M.C Donici. Evenimentul ”înainte de BRÂNCUȘI előtt” începe concomitent cu Deschiderea Timișoara 2023 Capitală Culturală Europeană, program pe care ICR Budapesta îl susține și promovează în acest fel, pentru a amplifica interesul publicului budapestan.

10
/02
/23

A unsprezecea ediție a celui mai important eveniment de la noi dedicat artei vizuale propune publicului un palat „doar pentru artă”, deschis pe timp de zi și de noapte, în inima Bucureștiului, unde vom regăsi de la lucrările impresioniștilor spanioli la cele ale generației Z din arta românească.