Teodora Mareş, 53. La mulţi ani!
https://www.ziarulmetropolis.ro/teodora-mares-53-la-multi-ani/

„Se întâmplă lucruri curioase de pe urma filmului… O doamnă în vârstă a venit după un spectacol în culise şi mi-a sărutat mâna, vă daţi seama?, şi eu eram o puştoaică de 26-27 de ani… Primeam buchete de flori, de nu puteam să le cuprind cu braţele şi nu aveam unde să le pun în autocarul cu care circulam. Ţin minte că o florăreasă a luat toate florile din găleată şi mi le-a pus în braţe… Am trăit momente interesante, care ar fi putut fi periculoase pentru mintea şi sufletul meu. Noroc că eu sunt o persoană echilibrată şi nu mi-a luat Dumnezeu minţile, pentru că putea să mi se urce la cap, dar am menţinut balanţa.” – Teodora Mareş. Frumoasa noastră actriţă împlineşte astăzi 53 de ani.

Un articol de Petre Ivan|27 octombrie 2015

Teodora Mareş s-a remarcat încă de la primul rol, în filmul Declaraţie de dragoste, regizat de Nicolae Corjos, iar în prezent este actriţă a Teatrului Naţional din Bucureşti.

A copilărit într-un sat buzoian, apoi a plecat împreuna cu mama sa la Brăila, unde a făcut şcoala primară şi a început să practice atletismul de performanţă.

A absolvit în 1981 un liceu de construcţii cu specializarea arhitectură, iar în 1983 a intrat prima la UNATC Bucuresti, la clasa Octavian Cotescu – Gelu Colgeac.

În timpul facultăţiia fost distribuită în celebrul Declaraţie de dragoste, unde a interpretat rolul Ioanei Popa, care i-a adus

Teodora Mareş

Teodora Mareş

recunoaşterea talentului şi popularitate.

A mai fost distribuită apoi în filme ca: În fiecare zi mi-e dor de tine, Extemporal la dirigenţie, Moromeţii sau O vară cu Mara, Harababura.

Pe scenă, a fost actriţă la Teatrul de Stat din Sfântu Gheorghe, în perioada 1987-1990. În 1990 s-a transferat la Teatrul Municipal din Ploiești, pentru ca între 1990-1994 să fie actriţa Teatrului Nottara din București.

În 1994, după o perioadă de 2 ani în care nu mai este distribuită în nici un rol, se transferă la Teatrul Național I.L. Caragiale din București, pe scena căruia joacă și în prezent.

Am trăit momente interesante, care ar fi putut fi periculoase pentru mintea şi sufletul meu. Noroc că eu sunt o persoană echilibrată şi nu mi-a luat Dumnezeu minţile, pentru că putea să mi se urce la cap, dar am menţinut balanţa.

Când am intrat în teatru nu mi-am spus că vreau să fiu o mare actriţă. Am lăsat lucrurile să curgă de la sine. La-nceput trebuie să înveţi. De fapt în meseria asta înveţi tot timpul. Şi acum învăţ. La un film american, unde o actriţă face un rol nemaipomenit, mă uit cu gura căscată. Adică, e tot timpul ceva de învăţat, văd o scenă, un moment bine făcut într-un spectacol, într-un film. Învăţ şi de la colegii mei mai în vârstă, mai tineri. – Teodora Mareş

Foto: Teodora Mareş – cinemagia

Citiţi şi:
02
/11
/14

INTERVIU Adolf Hitler și Joseph Goebbels erau fani ai filmului de animație, ai lui Walt Disney și ai lui Mickey Mouse, afirmă, într-un interviu pentru Ziarul Metropolis, Ulrich Wegenast, director artistic şi programator al Festivalului de Film de Animaţie de la Stuttgart și invitat special al celei de-a patra ediții a Anim’est Chișinău.

31
/10
/14

Puține filme ar fi fost mai potrivite pentru a deschide noua ediție Anim’est Chișinău decât simpaticul „Minuscule - La Vallée des fourmis perdues” („Minuscule: Valea furnicilor pierdute”), o producție franceză din 2013 realizată de Thomas Szabo și Hélène Giraud.

30
/10
/14

Invitatul emisiunii Nocturne de vineri, 31 octombrie, este regizorul de film şi scenaristul Radu Mihăileanu. Discuţia dintre Marina Constantinescu şi Radu Mihăileanu este un regal de spiritualitate, filosofie şi umanitate, chiar la ore târzii, emisiunea fiind programată la TVR 1, TVR HD şi TVR+, de la ora 24.00.

30
/10
/14

Câteva din cele mai apreciate lungmetraje de animație recente, o retrospectivă a unui animator celebru, scurtmetraje și o conferință despre animație și propagandă sunt câteva din atracțiile celei de-a patra ediții a Festivalului Anim’est Chișinău, care are loc de joi până duminică la Cinema Odeon și Re:Animation Hub – Tipografia 5.

29
/10
/14

După ce a debutat ca lider în box office-ul american, Furia: Eroi anonimi conduce detaşat şi clasamentul încasărilor din România, unde a generat venituri de 557.000 RON, fiind vizionat în weekendul de lansare de aproximativ 30.000 de spectatori.

29
/10
/14

CRONICĂ DE FILM. „Maidan”, cel mai nou film de non-ficțiune al regizorului ucrainean Serghei Loznița, despre recentele revolte istorice de la Kiev, este o operă puternică, solicitantă, extrem de fin lucrată la nivelul imaginii și, mai ales, al sunetului.

27
/10
/14

Săli arhipline, întâlniri cu nume mari din lumea filmului și peste 8000 de bilete vândute deja la proiecțiile din festival – acesta este bilanțul primelor zile la Les Films de Cannes à Bucarest. Datorită cererii mari de bilete, au fost programate două proiecții suplimentare pentru filmele Leviathan și The Tribe

27
/10
/14

Câștigătorul Ursului de Argint pentru cel mai bun scenariu și al Premiului Juriului Ecumenic din cadrul Festivalului Internațional de la Berlin 2014, “Patimile Mariei / Stations of the Cross / Kreuzweg” în regia lui Dietrich Brüggemann are avanpremiera în cadrul Zilelor Filmului German, organizate de Goethe-Institut la București.

27
/10
/14

CRONICĂ DE FILM Inspirat de povestiri ale lui Cehov, „Winter Sleep” (Palme d`Or la Cannes) este, probabil, filmul lui Nuri Bilge Ceylan în care se vorbeşte cel mai mult. Este o uşoară schimbare de accent, pentru că precedentele sale şase opere privilegiau tăcerile, cadrele lungi şi contemplative, imaginile poetice, natura.

27
/10
/14

"Kowalski", de Andrei Creţulescu, a primit premiul pentru cel mai bun scurtmetraj la ediţia de anul acesta a Festivalului de Film de la Zagreb, care a avut loc în perioada 19 - 26 octombrie. Potrivit juriului regizorul român a câştigat premiul Căruciorul de Aur pentru "15 minute de plăcere pură a unui superb dialog, a unei interpretări şi regii mari. Şi pentru demonstrarea faptului că cinema-ul românesc este încă viu şi la înălţime".

24
/10
/14

CRONICĂ DE FILM Pentru un film care se vrea o comedie de succes, „Cuscrii”, de Radu Potcoavă, mizează prea puţin pe regie şi prea mult pe reflexele actorilor. Însă nici potenţialul comic al interpreţilor nu este fructificat la un nivel satisfăcător, din cauza scenariului rudimentar și a execuției lipsite de creativitate.