-->

Thierry Wolton în dialog cu Gabriel Liiceanu despre „Complicii”
https://www.ziarulmetropolis.ro/thierry-wolton-in-dialog-cu-gabriel-liiceanu-despre-complicii/

Miercuri, 16 decembrie, de la ora 19.30, este programată o întâlnire Humanitas #online #live cu Thierry Wolton şi Gabriel Liiceanu despre „Complicii”, ultimul volum al trilogiei „O istorie mondială a comunismului”, un eveniment „Humanitas 30 de ani“. Puteţi urmări acest dialog întâlnirea live, pe Facebook sau pe canalul YouTube Humanitas. Înregistrările video şi audio vor […]

Un articol de Liliana Matei|15 decembrie 2020

Miercuri, 16 decembrie, de la ora 19.30, este programată o întâlnire Humanitas #online #live cu Thierry Wolton și Gabriel Liiceanu despre „Complicii”, ultimul volum al trilogiei „O istorie mondială a comunismului”, un eveniment „Humanitas 30 de ani“. Puteți urmări acest dialog întâlnirea live, pe Facebook sau pe canalul YouTube Humanitas. Înregistrările video și audio vor fi disponibile ulterior pe canalele YouTube Humanitas și SoundCloud Humanitas

„Humanitas s-a născut la o răscruce a istoriei noastre: februarie 1990. Nu întâmplător, Fenomenul Pitești, cartea lui Virgil Ierunca, inaugura «Procesul comunismului», colecția ivită din cel mai apăsat act de voință editorială făcut în ultimii 30 de ani. Simbolic, această colecție se încheie cu trilogia lui Thierry Wolton, O istorie mondială a comunismului. Este, în definitiv, procesul complet și lămuritor făcut celui mai criminal regim politic din lume: comunismul” spune Gabriel Liiceanu.

Trilogia „O istorie mondială a comunismului. Încercare de investigație istorică” scrisă de jurnalistul francez Thierry Wolton, recompensată cu Premiul Jan Michalski (Elveția, 2017) și Premiul Aujourd’hui (Franța, 2018), este o amplă analiză dedicată sistemului comunist din perspectiva celor trei mari actori ai săi: „Călăii” (vol. I), „Victimele” (vol. II) și „Complicii” (vol. III).

Ultima parte a acestei trilogii este, poate, încă și mai tulburătoare decât precedentele. Întrebarea la care răspunde autorul este cum de regimurile comuniste au avut o viață atât de lungă.

„După ce am analizat comunismul punând accentul pe actorii puterii (Călăii), apoi pe modul în care a fost trăit de cei care l‑au îndurat (Victimele), în acest volum el este privit din exterior, din perspectiva țărilor care au avut norocul de a nu cunoaște un asemenea regim. Adeseori lumea e preocupată de cauzele pentru care s‑a prăbușit comunismul, când de fapt ar trebui să ne întrebăm cum de a durat atât de mult. Răspunsul este simplu: nenumărații complici care au susținut comunismul în întreaga lume i‑au asigurat longevitatea. Aceste complicități sunt discutate în cartea de față.“

Lucrarea lui Thierry Wolton a apărut la Editura Humanitas în cadrul Programului de sprijin pentru publicare „Nicolae Iorga“ și a beneficiat de susținere din partea Ambasadei Franței în România.

06
/03
/25

Romanul „Mai puțin decât dragostea” de Bogdan Crețu, publicat la Editura Polirom, este nominalizarea României la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură în 2025. Anunțarea câștigătorului și decernarea premiului, împreună cu două mențiuni speciale, vor avea loc într-o gală programată pe 16 mai, în cadrul Târgului Internațional de Carte de la Praga.

03
/03
/25

„Anora” este marele câștigător de a gala premiilor Oscar 2025. Din cele șase nominalizări primite, creația semnată de Sean Baker a câștigat cinci premii, inclusiv pe cele pentru Cea mai bună actriță, Cel mai bun regizor și Cel mai bun film.

03
/03
/25

Editura Humanitas vă invită marți, 4 martie, de la ora 19.30, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu celebra fotografă Mihaela Noroc, autoarea bestsellerului „Atlasul frumuseții. Femeile lumii în 500 de portrete ”.

24
/02
/25

Institutul Cultural Român de la Varșovia și Institutul „Adam Mickiewicz”, în colaborare cu Centrul Cultural Subcarpați, organizează, în perioada 24-28 februarie 2025, ateliere de creație ale grupului muzical polonez Dagadana cu un grup de artiști români condus de Marius Andrei Alexe, liderul grupului Subcarpați.

24
/02
/25

Pentru contemporani, mai ales cei din tânăra generație,  Viena anilor 1900 nu era centrul modernității europene, așa cum o percepem noi astăzi. Inovații artistice, arhitecturale, muzicale, literare, filosofice și psihologice erau secondate de o gravă criză politico-socială.