Niciun film românesc nu a fost selectat în cele două competiţii internaţionale – de ficţiune şi de documentar – de la a 22-a ediţie a TIFF. Însă pentru Trofeul Transilvania va concura în premieră un film din R. Moldova – „Carbon”, de Ion Borş. Invitatul special din acest an: celebrul actor Geoffrey Rush.
Un articol de Ionuţ Mareş|9 mai 2023
Potrivit lui Mihai Chirilov, directorul artistic al TIFF, în acest an s-au înscris la festival, pentru diferite secţiuni, aproape 50 de lungmetraje româneşti. Niciunul, însă, nu şi-a găsit loc în cele două competiţii internaţionale – cea tradiţională, dedicată filmelor de ficţiune, şi cea creată anul trecut, dedicată documentarelor.
Pe de o parte, cele câteva care erau eligibile, adică au avut premiera mondială afară şi puteau avea premiera naţională la TIFF, nu au fost luate în competiţie de echipa curatorială. Este cazul lui Tigru, de Andrei Tănase, sau Mammalia, de Sebastian Mihăilescu.
Altele nu au avut încă premiera mondială, iar o premieră la TIFF le-ar fi scăzut şansele de a prinde un festival mai mare. Mihai Chirilov a precizat că un debut, pe care şi l-ar fi dorit în competiţie, s-a aflat în cărţi pentru Cannes până în ultimul moment, dar că în final nu a fost selectat acolo, aşa că a picat şi prezenţa la TIFF.
Apoi, au fost şi filme care au avut premiera mondială anul trecut, dar nu au mai aşteptat TIFF pentru premiera naţională şi au ieşit în cinematografe. Directorul artistic al TIFF a oferit ca exemplu Spre Nord, de Mihai Mincan, pe care şi l-ar fi dorit în cursa pentru Trofeul Transilvania, dar care a fost deja distribuit, deci a pierdut eligibilitatea.
Per ansamblu, Mihai Chirilov a mărturisit că, în ciuda numărului mare de înscrieri, nivelul filmelor româneşti „nu este unul grozav” în acest an. Unele dintre filmele pe care ar fi vrut să le arate, cum e şi noul lungmetraj al lui Cristi Puiu, MMXX, nu au avut încă premiera mondială la un festival străin, aşa că nu au putut fi selectate.
22 de lungmetraje în premieră pe țară intră în cursa celor două competiții internaționale de la cea de-a 22-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, au anunţat marţi organizatorii. Regizate de autori aflați la primul sau al doilea film, 12 dintre ele concurează pentru Trofeul Transilvania și celelalte premii ale Competiției Oficiale, iar 10 – pentru titlul de cel mai bun film al Competiției What’s Up, Doc?.
Din cele 12 filme incluse în Competiția Oficială, zece sunt debuturi.
„Deși temele sociale fierbinți sunt inevitabile (diferențele de clasă, conflictele interetnice, emigrația, consumul de droguri, prostituția etc.), autorii reușesc performanța – tot mai rară azi în cinema – de a nu pedala pe ele la modul oportunist, construind, cu o admirabilă economie de mijloace, povești subversive de maxim impact și sofisticate narativ, a căror miză reală este în altă parte, chiar și atunci când caroseria întregului este de comedie neagră” – Mihai Chirilov, director artistic TIFF.
E pentru prima oară când Republica Moldova intră în competiția TIFF-ului: Carbon (r. Ion Borș), o ingenioasă farsă despre anii tulburi ai conflictului din Transnistria de la începutul anilor ’90. Filmul a fost lansat anul trecut la San Sebastian, dar proiectul a reținut atenția juriului Transilvania Pitch Stop, care l-a premiat încă din 2019, pe când se afla în stadiu de dezvoltare. Spania e prezentă în cursă cu două titluri cum nu se poate mai diferite: Liniște-n furtună (Stillness in the Storm, r. Alberto Gastesi), o poveste de dragoste jazzy filmată în alb-negru și suspendată între trecut, prezent și fantezie; și Viza de intrare (Upon Entry, r. Alejandro Rojas și Juan Sebastián Vasquez), care răstoarnă o premisă simplă (un interogatoriu la vamă) într-o crâncenă disecție a dinamicii de cuplu, demnă de cele mai claustrofobice thriller-uri.
Într-o ediție care omagiază in extenso cinematografia nordică printr-un Focus dedicat, Finlanda și Danemarca figurează în competiție cu În familie (Family Time, r. Tia Kuovo), respectiv Dinastia dulce (The Cake Dinasty, r. Christian Lollike), două portrete de familie, una mai disfuncțională decât cealaltă, în care comedia glisează treptat spre tragedie surdă, respectiv delir burlesc și incorect politic, din care nimeni nu scapă cu fața curată. Relațiile de familie generatoare de situații extreme sunt motorul principal în alte trei filme din competiție: brazilianul Mangal (Charcoal, r. Carolina Markowicz), o comedie neagră în care un traficant de droguri e forțat să trăiască o vreme cu capul la cutie; iranianul Ca peștele pe lună (Like a Fish on the Moon, r. Dornaz Hajiha), în care doi părinți se confruntă cu muțenia subită a fiului lor; și croatul Unchiul (The Uncle, r. David Kapac și Andrija Mardesic), descendent de seamă al lui Funny Games, și cel puțin la fel de inconfortabil.
Despre un alt fel de familie este vorba și în canadianul Noemie zice da (Noémie dit oui, r. Geneviève Albert), cea a fetelor dintr-un centru de plasament cum este și protagonista rebelă a acestui film, abandonată de mamă și căzută pradă turismului sexual. Legătura mamă-fiică este explorată, cu tandrețe și un strop de realism magic, și în Fiica mâniei (Daughter of Rage, r. Laura Baumeister), în năucitorul decor al celei mai mari gropi de gunoi din Nicaragua. În replică, cel de-al doilea film al argentinianului Andrew Sala, Barbarii (The Barbarians), este un thriller compact despre un tânăr care dă din rău în mai rău atunci când devine mâna dreaptă a tatălui său pe care, de fapt, nu-l cunoaște cu adevărat. Aflat la rândul lui la cel de-al doilea film, Adam Sedlák revine la TIFF (după Domestique) cu bomba ediției, Hit (Banger), un veritabil Trainspotting pentru generația Z, filmat integral cu un iPhone 12 Pro Max.
Inaugurată la ediția anterioară, când Pentru mine tu ești Ceaușescu a câștigat premiul secțiunii, Competiția What’s Up, Doc? continuă în aceeași notă ludică, privilegiind nu doar documentarul clasic, ci și filmele aflate pe linia fină dintre realitate și ficțiune.
„Indiferent de parcurs, care uneori poate fi mistificant, încălcând regulile genului, cele zece filme din What’s Up, Doc? ajung, fiecare în felul lui, la adevăr, fie că e vorba de antieroi cu ambiții larger than life, căutări personale care de fapt nu se termină niciodată sau portrete reale de comunități nișate construite cu armele filmului experimental sau de ficțiune” – Mihai Chirilov
Protagonistul musulman din Corbii sunt albi (Crows are White, r. Ahsen Nadeem) pleacă într-o călătorie spirituală la o mănăstire budistă pentru a ieși dintr-un impas personal, în vreme ce eroina din Pământul de care aparținem (The Land You Belong, r. Elena Rebeca Carini) se întoarce pentru prima dată în România după ce a fost adoptată de un cuplu italian în anii ’90, în căutarea familiei biologice și a propriei identități. Coprodus tot cu România, hibridul provocator Anhell69 (r. Theo Montoya) combină amintirile negative și nostalgia elegiacă a unui tânăr cineast columbian crescut în labirintul conservator și violent al Medellinului.
Premiat la Transilvania Shorts în 2017, slovacul Denis Dobrovoda revine în România cu documentarul pur-sânge Catedrala (The Cathedral, Marele Premiu la Cracovia), povestea unui geniu grandoman care timp de 60 de ani a construit de unul singur, fără cunoștințe în arhitectură, o catedrală gigantică din material reciclat și gunoaie. La polul opus, artistul nonconformist Giovanni Bucchieri, fost dansator la Royal Swedish Ballet, ambalează în 100 de anotimpuri (100 Seasons) un seducător material documentar autobiografic de arhivă despre o poveste de dragoste eșuată într-o ficțiune subversivă despre iubirea regăsită.
Perspective inedite despre masculinitate și feminitate regăsim în De veghe (Dogwatch, r. Gregoris Rentis), respectiv Sauna secretelor (Smoke Sauna Sisterhood, r. Anna Hints). Primul e un triplu portret în câmp deschis al unor mercenari angajați să protejeze navele de pirați moderni, în timp ce al doilea scoate la iveală, în clar-obscurul unei saune, cele mai adânci traume și secrete ale unui grup de femei, într-o terapie introspectivă și eliberatoare.
Alte trei filme despre comunități nișate întregesc competiția What’s Up, Doc? – Insula (Like an Island, r. Tizian Büchi, Marele Premiu la Festivalul Visions du Réel), Insula lui Knit (Knit’s Island, r. Ekiem Barbier, Guilhem Causse și Quentin L’Helgouac’h) și Deasupra tuturor (The Outliers, r. Raphaël Mathié) – și în toate trei, elementele ficțiunii joacă un rol aparte: de la realismul magic care punctează viața dintr-un cartier liniștit din Lausanne, în viziunea mucalită a celor doi paznici imigranți, la avatarurile regizorilor care petrec mii de ore în spațiul virtual al unui joc video de tip survival pentru a câștiga încrederea utilizatorilor și, nu în ultimul rând, la mizanscena stilizată a unui cătun uitat de lume din Alpii francezi, în care puținii locuitori nu par să fie afectați de ritmul și tarele lumii moderne.
„Tigru”
Nouă lungmetraje și 16 scurtmetraje intră în competiția Zilelor Filmului Românesc. Selecția include câteva dintre cele mai bune filme românești ale anului trecut, dar și producții care vor avea premiera mondială în iunie, la Cluj-Napoca. În cadrul Zilelor Filmului Românesc sunt acordate trei premii: pentru cel mai bun lungmetraj, pentru cel mai bun debut, dar și pentru cel mai bun scurtmetraj.
Printre lungmetrajele selecționate se numără comedia neagră Oameni de treabă (r. Paul Negoescu), marele câștigător al Galei Premiilor Gopo de anul acesta, dar și thrillerul Spre nord, debutul în ficțiune al lui Mihai Mincan, care a avut premiera mondială la Veneția. Lista continuă cu Boss, un film noir semnat de Bogdan Mirică, regizorul câștigător al Trofeului Transilvania la TIFF.15 (pentru filmul Câini), și cu premiera națională a filmului Tigru (n.r. – prima proiecţie a filmului în România va fi, totuşi, în mai, la Festivalul ESTE de la Sibiu), debutul lui Andrei Tănase, selecționat anul acesta la Rotterdam.
La limita dintre documentar și ficțiune se află noul film al lui Vlad Petri, Între revoluții, distins cu premiul FIPRESCI în secțiunea Focus de la Berlin. Dana Bunescu recidivează în regie alături de antropologul Cătălina Tesar, dezvăluind tradițiile de căsătorie din comunitățile de cortorari în Pocalul. Despre fii și fiice, iar tandemul de jurnaliști Adina Popescu și Iulian Ghervase semnează cel de-al treilea lor documentar, Vulturii din Țaga, povestea antrenorului unei echipe de fotbal etern perdante. Ambele filme au fost premiate în 2022 la Festivalul Astra.
În competiție sunt și două documentare în premieră mondială, ambele regizate de cineaști clujeni: Soțul meu musulman, o poveste despre dragoste și prejudecăți în România contemporană semnată de cuplul Daniel și Alexandra Bărnuți, și Planeta albastră de Daniel Sărăcuț, cronica dulce-amară a trupei rock Dio Family care se reunește pentru înregistarea piesei din titlu.
Unele dintre cele mai așteptate filme ale anului vor avea premiera mondială în cadrul Zilelor Filmului Românesc la TIFF.22, în afara competiției. Nasty (r. Tudor Giurgiu), documentarul despre viața tenismenului Ilie Năstase, va fi proiectat în Piața Unirii, în prezența protagonistului. Alexandru Solomon revine la TIFF cu Arsenie. Viața de apoi, avanpremiera mult-așteptatului film despre călugărul Arsenie Boca și uriașa lui popularitate. Cel de-al treilea documentar prezentat în afara competiției este Ultima transhumanță de Dragoș Lumpan, un ambițios proiect artistic și etnografic filmat de-a lungul a zece ani în șase țări. Programul mai include comedia Încă două lozuri (r. Paul Negoescu), continuarea hitului de box-office de acum șapte ani Două lozuri, Visul (r. Cătălin Saizescu), povestea unor deținuți care joacă într-un spectacol de teatru, și drama montană de familie Castelul Crăiței (r. Liviu Marghidan), filmată în Munții Piatra Craiului.
Cele două surprize din programul de lungmetraje sunt Tinerețea unui dictator (r. Andi Lupu), docudramă retro-radicală despre tinerețea cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu, și criptic intitulatul S.B.C.R.D.F., inspirat de o piesă cehoviană și semnat de Iura Luncașu, cunoscut pentru filmele sale comerciale, aflat aici la prima sa producție de autor.
Selecția competitivă de scurtmetraje românești include 16 titluri, alese din peste 100 de filme înscrise și grupate în trei programe. Nu mai puțin de 50 de lungmetraje s-au înscris anul acesta pentru Zilele Filmului Românesc, marcând un record în istoria TIFF-ului, mai precizează organizatorii.
Geoffrey Rush
Actorul australian Geoffrey Rush este invitatul special al TIFF.22. Cariera lui de peste 40 de ani, care cuprinde roluri în câteva dintre cele mai premiate filme ale ultimelor decenii, dar și în seria fantasy Pirații din Caraibe, va fi celebrată la Cluj-Napoca, unde Geoffrey Rush va fi omagiat cu Premiul pentru Întreaga Activitate.
Geoffrey Rush, cunoscut în special pentru rolurile sale excentrice atât din filme și seriale, cât și din spectacole de teatru, este unul dintre cei mai aclamați actori australieni. Cariera lui în cinema a explodat literalmente cu rolul lui David Helfgott – pianistul atins de geniu care suferă de o cădere nervoasă devastatoare, dar reușește să se salveze – din Strălucire (Shine, r. Scott Hicks, 1996). Filmul i-a adus recunoașterea globală, un Pemiu Oscar și numeroase alte distincții de top. Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.
„Nu există jumătăți de măsură în memorabila interpretare a lui Rush. Helfgott e genul de personaj pe care nu-l poți portretiza just decât dacă-i intri complet pe sub piele” (The Guardian)
Cu o aparentă predilecție pentru interpretarea figurilor istorice, Geoffrey Rush a mai fost nominalizat la Oscar pentru trei astfel de personaje: Philip Henslowe, managerul de teatru înglodat în datorii din Shakespeare îndrăgostit (Shakespeare in Love, r. John Madden, 1999); Marchizul de Sade în drama biografică Quills (r. Philip Kaufman, 2000), bazat pe piesa omonimă a lui Doug Wright, și Lionel Logue, logopedul care l-a ajutat pe Regele George al VI-a cu problemele sale de vorbire, în Discursul Regelui (The King’s Speech, r. Tom Hooper, 2010).
Rush a obținut un premiu Emmy pentru rolul protagonistului din The Life and Death of Peter Sellers (r. Stephen Hopkins, 2004), o adaptare a cărții lui Roger Lewis despre viața actorului cunoscut din comedia iconică Petrecerea și pentru interpretarea Inspectorului Clouseau în seria Pantera Roz. A câștigat și un premiu Tony în 2009, jucându-l pe monarhul muribund Berenger I din piesa absurdă a dramaturgului de origine română Eugen Ionescu, Regele moare – atingând astfel recunoașterea supremă cu care se poate mândri un actor, așa numita Triple Crown of Acting (Oscar-Emmy-Tony). Este unul dintre cei 24 de actori din lume (alături de Al Pacino și Jeremy Irons) care au reușit acest hat-trick, galeria lui de premii incluzând totodată două Globuri de Aur și trei Premii BAFTA.
Geoffrey Rush face parte și din universul Piraților din Caraibe. Căpitanul Hector Barbossa, personajul interpretat de australian, apare în toate filmele seriei, fiind dușmanul lui Jack Sparrow (Johnny Depp).
Printre proiecţiile de mare public din Piaţa Unirii se numără cel mai nou film al lui Wes Anderson, Asteroid City, şi Casablanca (r. Michael Curtiz, 1942).
Noul film semnat de inclasabilul Wes Anderson aterizează la TIFF imediat după premiera în selecția oficială de la Cannes și are o distribuție stelară, cu Tom Hanks, Scarlett Johansson și Jason Schwartzman în rolurile principale. Acțiunea acestei comedii romantice SF se petrece în anii ’50 într-un oraș american din deșert, unde elevii participanți, alături de părinții lor, la o conferință de astronomie, asistă la câteva evenimente ciudate care vor schimba pentru totdeauna cursul istoriei și al omenirii.
Considerat unul dintre cele mai bune filme ale secolului XX, Casablanca va putea fi văzut și, cel mai probabil, revăzut miercuri, 14 iunie, la peste 80 de ani de la lansare, într-o splendidă copie restaurată. Recompensat cu trei premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film, Casablanca îi aduce împreună pe Humphrey Bogart și Ingrid Bergman într-una dintre cele mai cunoscute și frumoase povești de dragoste ale tuturor timpurilor, care în mod normal nu mai are nevoie de nicio altă prezentare. Proiecția marchează oficial aniversarea de centenar a studiourilor Warner, care au produs această capodoperă iconică.
