Titus Raveica, primul preşedinte al CNA, a murit
https://www.ziarulmetropolis.ro/titus-raveica-primul-presedinte-al-cna-a-murit/

Titus Raveica, primul preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), a decedat joi, la vârsta de 77 de ani, şi a fost înmormântat duminică, la Iaşi, au declarat, apropiaţi ai acestuia. Într-un mesaj postat pe site-ul cna.ro, Consiliului Naţional al Audiovizualului deplânge dispariţia lui Titus Raveica, primul preşedinte al instituţiei. „Consiliul Naţional al Audiovizualului deplânge dispariţia […]

Un articol de Andrada Văsii|4 februarie 2013

Titus Raveica, primul preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), a decedat joi, la vârsta de 77 de ani, şi a fost înmormântat duminică, la Iaşi, au declarat, apropiaţi ai acestuia.

Într-un mesaj postat pe site-ul cna.ro, Consiliului Naţional al Audiovizualului deplânge dispariţia lui Titus Raveica, primul preşedinte al instituţiei.

„Consiliul Naţional al Audiovizualului deplânge dispariţia celui care a fost Titus Raveica, primul preşedinte al instituţiei (între anii 1992 şi 1996). Strălucit profesor universitar, doctor la Catedra de Filosofie a Universităţii din Iaşi, important om de cultură, Raveica rămâne un reper important în istoria CNA”, se spune în mesajul Consiliului.

Titus Raveica s-a născut pe 29 august 1935, în satul Şcheia, comuna Grajduri, care aparţinea atunci de judeţul Vaslui (în prezent judeţul Iaşi), se arată pe site-ul Bibliotecii Judeţene din Vaslui.

A absolvit Şcoala Medie de Comerţ şi Cooperaţie din Vaslui (1949 – 1953), după care s-a orientat spre ştiinţele filosofice şi s-a înscris la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. După terminarea facultăţii, în anul 1958, s-a întors la Universitatea ieşeană Alma Mater Iassiens, unde s-a afirmat, timp de 40 de ani, ca profesor. A urcat toate treptele ierarhiei universitare, până la profesor universitar, doctor la Catedra de Filosofie, şef de catedră, secretar ştiinţific al Facultăţii de Filosofie.

În perioada 1990 – 1992 a fost senator, pe listele FSN, funcţie din care a demisionat în 1992. Totodată, între anii 1992 şi 1996, Titus Raveica a fost preşedinte al CNA.

În anul 1997 a revenit la Catedra de la Facultatea de Filosofie din Iaşi.

Titus Raveica este autorul volumelor „Giordano Bruno” (1974), „Eseuri filosofice” (1975), „Istoria filosofiei moderne”, 2 vol. (1975), „Figuri şi crochiuri” (1975), „Memoria amfiteatrelor” (1994).

 

 

Sursa: Mediafax

13
/11
/14

Centrul Cultural German Braşov, cu susţinerea Institutului Goethe Bucureşti şi in parteneriat cu Biblioteca Judeţeană "George Bariţiu" Braşov, vă invită să vizionaţi filme despre Primul Război Mondial, cu prilejul împlinirii unui secol de la izbucnirea conflictului internaţional.

13
/11
/14

Pasionaţii de benzi desenate, filme, seriale şi jocuri video sunt aşteptaţi, de vineri până duminică, la prima ediţie Ice Comic Con, de la Palatul Copiilor din Bucureşti, un eveniment desfăşurat sub egida celei mai mari convenţii de profil din estul Europei - East European Comic Con.

13
/11
/14

într-o seară de miercuri/ înainte să cadă cortina în lume/la Teatrul Metropolis/din orașul București s-a înfăptuit un miracol.

12
/11
/14

CRONICĂ DE FILM „Interstellar”, cea mai nouă ispravă a lui Christopher Nolan, considerat simbol al auteurism-ului în cetatea Hollywoodului, este ambiţios la nivel formal, dar cu personaje şi destule situaţii neconvingătoare.

12
/11
/14

Regizorul Quentin Tarantino plănuieşte să se retragă din activitate după terminarea peliculei "The Hateful Eight", spunând că turnarea a zece filme şi lăsarea fanilor cu sentimentul de a vrea mai mult "sună corect".

12
/11
/14

Miercuri, 12 noiembrie 2014, începând cu ora 19.30, Pleshoo Contemporary devine a doua gazdă temporară a proiectului lui Dragoș Cristescu, „Glorifying the Body”, a cărui călătorie tripartită proiectată până la sfârșitul anului a început la ArtXpert. Jurnal vizual al căutării formei perfecte în potențialul latent al subiectului, proiectul artistului se constituie în jurul Trupului, în varianta lui cea mai adorată de artă de-a lungul manifestării sale ca voință umană transformatoare: nudul feminin