-->

Top 10 scheciuri celebre – mari actori români în Revelioanele de altădată
https://www.ziarulmetropolis.ro/top-10-scheciuri-celebre-mari-actori-romani-in-revelioanele-de-altadata/

În ultimii ani, divertismentul programelor de Revelion a cunoscut o devalorizare brutală, spre resemnarea telespectatorilor din vechea gardă. Ziarul Metropolis vă propune un Top 10 scheciuri celebre de la „Revelioanele de altădată”. Astăzi, poziţiile 7-10 ale clasamentului, iar mâine şi poimâine, locurile 1-6.

Un articol de Ziarul Metropolis|29 decembrie 2013

În ultimii ani, divertismentul programelor de Revelion a cunoscut o devalorizare brutală, spre resemnarea telespectatorilor din vechea gardă. Ziarul Metropolis vă propune un Top 10 scheciuri celebre de la „Revelioanele de altădată”.  Astăzi, pozițiile 7-10 ale clasamentului, iar mâine (30 decembrie) şi poimâine (31 decembrie), „premiantele din toate timpurile“ (locurile 1-6).

Pentru români, Revelioanele de pe vremea lui Ceaușescu reprezentau singura noapte din an în care televizorul își găsea o utilitate (maximă). Nu exista ghinion mai mare decât să ți se defecteze televizorul alb-negru (cu lămpi sau cu circuite integrate)  taman în ultima zi a anului, înaintea programului special de Revelion.

Pentru că, dacă o „Noapte dintre ani” fără friptură, salată de boeuf, sarmale, piftie, cozonaci, șampanie Zarea și alte minunății se mai pomenise, Revelion fără divertisment, adică fără Toma Caragiu, Puiu Călinescu, Dem Rădulescu, Stela și Arsinel, Jean Constantin, Mitică Popescu, Amza Pellea, Octavian Cotescu (și mulți, mulți alții) nici că se mai aflase vreodată.

Topul reflectă gusturile redactorilor de la Ziarul Metropolis. Vă invităm şi pe dumneavoastră să faceţi topuri alternative, pentru a ne aminti împreună de marile momente de umor care au făcut totul mai suportabil. Imaginile fac parte din arhiva TVR.

Locul 10

Mitică Popescu și Florin Zamfirescu – „Danga Langa“,  de Octavian Sava, 1988

Locul 9

Amza Pellea – „Nea Mărin, Momente“, 1978

Pentru punerea pe picioare a acestor megaspectacole naționale lucrau armate întregi de oameni.

Citiţi şi: Top 10 scheciuri celebre. Toma Caragiu şi Mircea Diaconu, pe primul loc

Artiștii erau aleși pe sprânceană și repetițiile durau săptămâni și luni de zile. Autoritățile închideau câte un ochi pe 31 decembrie și îi permiteau poporului să se distreze un pic, să râdă și să mânânce (care ce găsește /apucă).

Locul 8

Florin Piersic – „Castravetele”, adaptare de Octavian Sava, după I. L. Caragiale, 1987

Locul 7

Horațiu Mălăele – „Calcule după petrecere“, de Dan Mihăescu, 1990

Cum era și firesc, anii și zăpezile au trecut, dictatorul a fost îngropat la doi metri sub pământ, la fel cum s-a întâmplat și cu „șopârlițele”, cu umorul și cu divertismentul de calitate.

Revelioanele din fața micilor ecrane au devenit încet-încet, Vanghelioane sau ieșiri în Piețe, după trendul occidental, în timp ce maneliștii și artiștii de mucava au inundat / imundat televizoarele prăfuite ale telespectatorilor.

Foto cu Amza Pellea (Top 10 scheciuri celebre) – Cinemagia

16
/01
/26

Programul primelor săptămâni va include filme de ficțiune și documentare în premieră, cu un palmares important de premii la festivalurile de profil, dar și o seară dedicată filmelor regretatului regizor Cristian Nemescu și o retrospectivă a primelor filme regizate de Corneliu Porumboiu.

17
/12
/25

„Still Nia”, regizat de Paula Oneț, este un film-portret profund personal, un film-călătorie în teritoriul fragil al memoriei corporale. Între documentar și poezie vizuală, filmul își găsește forța în povestea Ștefaniei – Nia, numele de alint pe care părinții i l-au dat în copilărie –, care începe să-și deschidă trecutul ca pe o rană veche, dar încă vie.

25
/11
/25

Institutul Cultural Român de la Londra se alătură Festivalului de Film Românesc din Regatul Unit, un demers care reafirmă vizibilitatea cinematografiei românești în spațiul cultural britanic. Ediția de anul acesta se va desfășura între 27 noiembrie și 1 decembrie 2025, la Londra și Colchester, într-un cadru simbolic, apropiat Zilei Naționale a României. Ediția de la Londra și Colchester onorează moștenirea culturală lăsată de inițiatoarea festivalului, Ramona Mitrică.

25
/11
/25

Transilvania Film anunță lansarea în cinematografe a filmului Sirāt, regizat de Oliver Laxe și distins cu Premiul Juriului la Cannes 2025. Primit cu entuziasm de criticii și spectatorii din toată lumea, filmul este și propunerea Spaniei la Oscarurile din 2026 pentru categoria „Cel mai bun film internațional”.

31
/10
/25

O Românie săracă, gri, needucată, cu oameni triști, chinuiți, lipsiți de perspective, o Românie întunecată, cu case dărăpănate și camere urâte și reci, o Românie pe care, deși e absolut reală, ne place mai degrabă s-o ignorăm, să ne prefacem că nu există...

23
/10
/25

De 16 ani, Les Films de Cannes à Bucarest aduce filmele care au impresionat pe Croazetă — acelea care te fac să gândești, să simți și, uneori, să-ți schimbi felul în care privești lumea.

21
/10
/25

Ambasada Peru în România și Institutul Cervantes din București organizează o serie de patru proiecții de filme peruane – o proiecție pe săptămână, joia, începând cu 23 octombrie. Evenimentul se înscrie în demersul de promovare a culturii și artei peruane, care a debutat cu expoziția Migrantes/Migranți de Issa Watanabe, una dintre cele mai renumite ilustratoare peruane, expoziție deschisă până pe 13 decembrie, la Institutul Cervantes din București.