Chiar dacă eroii din „Top Gun: Maverick” acceptă că zilele piloţilor de vânătoare sunt numărate, nu par pregătiţi să cedeze fără luptă viitorul confruntărilor aeriene în faţa dronelor militarizate.
Un articol de Alexandru Zaharia|27 mai 2022
„Top Gun: Maverick” nu e doar un cadou mult-așteptat oferit de către producătorii Jerry Bruckheimer și Tom Cruise fanilor filmului-cult „Top Gun” (1986), ci și o posibilă renaștere a conceptul de blockbuster. Vii în sala de cinema oarecum suspicios („cum vor reuși eroii de-acum 36 de ani să recreeze atmosfera anilor ’80, în plină eră a tehnologiei și a Inteligenței Artificiale?”) și pleci convins că, pe lângă multe amintiri scoase de la naftalină, pelicula va avea succes și la publicul tânăr, prin tehnicile spectaculoase de filmare folosite și scenele de luptă memorabile.
Personajul principal, căpitanul Pete „Maverick” Mitchell (care deși a îmbătrânit, nu și-a pierdut condiția fizică și nici atitudinea nonconformistă), nu pare să fi renunțat la recuzita devenită celebră în primul film – ochelarii de soare Aviator, geaca de piele și motocicleta Kawasaki Ninja, pe care-o conduce tot fără cască de protecție. Transferat fiind din postul de pilot de încercare în cel de „profesor fără voie” la prestigioasa școală Top Gun, la ordinul vechiului său prieten „Iceman” (Val Kilmer) – ajuns amiral de aviație, Tom Cruise este singurul supraviețuitor autentic al găștii de prieteni formată în anii ’80.
Reîntoarcerea la povestea inițială înseamnă în același timp re-întâlnirea cu iubita sa, Penny (Jennifer Connelly), dar și cu fiul prietenului și copilotului său „Goose” (Anthony Edwards), peste a cărei pierdere, în urmă cu 36 de ani, nu a putut niciodată să treacă. Chiar dacă scopul declarat al venirii profesorului „Maverick” este acela de a pregăti cei mai buni piloți ai US NAVY (o infuzie de tinerețe într-o mare de nostalgii și scene-omagiu aduse filmului original) într-un timp foarte scurt pentru o incursiune aproape sinucigașă în teritoriul inamic, nonconformistul pilot nu reușește să stea departe de „zona de pericol”.
Succesul producției stă în efectele speciale bine dozate și felul spectaculos în care-au fost filmate scenele de luptă aeriană (fiind folosite mai multe camere IMAX instalate în carlingă, operate chiar de către actori). La fel ca „Maverick”, Tom Cruise și ceilalți protagoniști și-au depășit condiția artistică (devenind pe rând soldați și piloți de vânătoare, fiind expuși forțelor gravitaționale mari specifice zborului cu avioanele de vânătoare) pentru a realiza un film care naște emoție deopotrivă în fanii Top Gun-ului original și în cei care află pentru prima dată de eroii acestei școli de aviație. Chiar dacă abundă în șabloane hollywoodiene (de la replici și răsturnări de situație greu de anticipat, la omniprezentul steag american și al spiritului nonconformist) și nici coloana sonoră nu mai conține melodii notabile (precum predecesorul cu a sa ”Berlin – Take my breath away”), „Top Gun”-ul din 2022 deține suficiente atuuri pentru a depăși toate recordurile de box office.
Într-o lume dominată de modele impuse de jocurile video și metaverse, exemplele și viața trăită „pe muchie de cuțit” de către absolvenții școlii Top Gun vor aprinde cel puțin o scânteie în inimile și mințile viitoarelor generații de piloți de vânătoare.
