Ultima oprire, Rusia. O carte de neoprit
https://www.ziarulmetropolis.ro/ultima-oprire-rusia-o-carte-de-neoprit/

Rusia – controversată şi întinsă, ţara marilor artişti şi a marilor orgolii politice. Ar fi aproape imposibil să o cuprinzi într-o singură carte. Natalia Kliuceariova îşi propune să-i capteze esenţa, sufletul alcătuit din frânturi de viaţă. Uneori triste, alteori posedând o carismă neînţeleasă, piesele de puzzle se compun pentru a crea o Rusie în care descoperi mereu ceva surprinzător.

Un articol de Teodora Gheorghe|27 aprilie 2014

Natalia Kliuceariova este poetă și prozatoare. S-a născut la Perm, în 1981. A urmat studii de filologie la Universitatea din Iaroslavl și a fost redactor de știri la o televiziune.

Ȋn prezent lucrează în presa scrisă și scrie articole ȋn revista literară Novîi mir. A debutat ȋn 2006 cu un volum de poezii, iar în 2007 i s-a decernat Premiul Iuri Kazakov pentru proză scurtă. „Ultima oprire, Rusia” (Editura All) este primul ei roman, distins cu Premiul de Debut al Rusiei.

Nikita pornește ȋntr-o călătorie inițiatică de-a lungul Rusiei, ȋncercȃnd să pătrundă dincolo de experiențele celor pe care ȋi ȋntȃlnește, ȋn propriul lui trecut tenebros. Căutȃnd să ajungă la sursa nefericirii generalizate, el culege istorioare de pe buzele unor personaje neobișnuite.

Pare mai degrabă un martor flegmatic al sfȃrșitului unei ere pe care se străduiește să o reinventeze din mărturiile eroilor și anti-eroilor ei. Periplul său printre amintiri are ȋnsă un parfum nostalgic, ȋnfățișȃnd totodată o radiografie inedită a Rusiei din perspectiva locuitorilor ei. Astfel, romanul se ramifică ȋn două direcții: planul interior al frămȃntărilor lui Nikita și planul exterior al experiențelor celorlalți.

Ultima oprire

Fantomele trecutului se ȋntrepătrund cu vuietul trenului și pașii lui Nikita ce răsună apăsător pe coridorul timpului.

Iasia ȋi este iubită, prietenă, muză. Excentrică și rebelă, ȋl invită ȋntr-o lume de care bărbatul s-a desprins de mult, dar al cărei gust i-a rămas pe buze.

Iasia nu aparține niciunei Rusii, dar cochetează cu toate. Atrage nebuni pentru că ea ȋnsăși ȋmbrățișează nebunia decadenței. Alia crede ȋn vieți anterioare și se mărită dintr-un capriciu filozofic.

Ȋi adresează lui Nikita unele dintre cele mai profunde ȋntrebări, intuind poate cel mai bine adevăratul miez al călătoriei amicului ei: „De ce cauți tu Rusiile altora? Nu te saturi cu a ta?”

Protagoniștii romanului ȋși doresc să fugă de Rusia, deși se simt legate printr-un cordon invizibil de pȃntecul ei unde se contopesc sărăcia, suferința și dezamăgirile.

Tania vinde șosete de lȃnă ȋn tren după ce mina unde lucra soțul ei a fost ȋnchisă. Lȃngă ea, un puști visează să locuiască ȋntr-un tufiș. Ȋn sătucul Ciuciu, construit ȋn jurul unui spital, bolnavii de tuberculoză trăiesc laolaltă cu cei sănătoși.

Studentul Mișa se ȋmbolnăvește de melancolie după ce citește „Străinul” de Albert Camus.

„Ultima oprire, Rusia” vă va dezvălui o parte din inima Rusiei. Dacă vreți să simțiți cum bate ȋn pieptul vostru, atunci citiți cartea Nataliei Kliuceariova.



03
/10
/14

Un roman tulburător, în care sînt îmbinate subtil o varietate de teme: copilăria, inocenţa, înstrăinarea, confruntarea mentalităţilor, relaţiile de cuplu sau reconfigurarea identităţii. Un nou roman de Dan Lungu, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, a apărut în această săptămînă în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom, şi în ediţie digitală.

03
/10
/14

Scriitorul britanic David Lodge s-a întâlnit cu publicul din România miercuri seară, la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT). David Lodge a vorbit şi despre traducerile cărţilor sale, spunând că el depinde foarte mult de traducătorii din ţările unde se publică volumele sale, întrucât nu cunoaşte limbile în care acestea apar.

02
/10
/14

”America de peste pogrom”, un nou roman semnat de Cătălin Mihuleac și apărut la Editura Cartea Românească, este disponibil în librăriile din țară și în ediție digitală. Volumul apare după ”Aventurile unui gentelman bolşevic” şi ”Zece povestiri multilateral dezvoltate”, apărute în 2012, respectiv 2010, la aceeași editură.

23
/09
/14

O carte există doar dacă aceasta exprimă și transmite gânduri, emoţii şi sentimente. E bine să citești despre forme și culori, geografie, rime colorate, dar parcă și mai bine este să le vezi în fața ochilor în versuri jucăușe, ușor de reținut deopotrivă pentru copii și educatori.

18
/09
/14

Romanul Degete mici de Filip Florian va apărea în Turcia, în anul 2015, la Editura Altin Bilek. Este cea de-a 11 traducere a romanului, unul dintre bestsellerurile Polirom, după publicarea în limbile: engleză (Houghton Mifflin Harcourt, SUA, drepturile pentru întreaga lume), germană (Suhrkamp), maghiară (Magvető), polonă (Czarne), slovacă (Kalligram), slovenă (Didakta), spaniolă (Acantilado, Spania), italiană (Fazi), bulgară (Ciela), arabă (Animar).

17
/09
/14

Scriitorul Matei Vişniec va fi prezent la Sibiu duminică, 21 septembrie pentru a asista la avanpremiera spectacolului „De ce Hecuba?!”, pus în scenă la Teatrul Naţional Radu Stanca pe un text care îi aparţine. La ora 18:30, cu 30 de minute înainte de începerea spectacolului, va avea loc lansarea cărţii "Omul din care a fost extras rǎul", care cuprinde şi textul piesei „De ce Hecuba”.

10
/09
/14

Clubul Cărţile Denisei revine în această toamnă cu o nouă întâlnire joi, 11 septembrie, de la ora 19.00 la Librăria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr.45). Pornind de la Pan şi de la Victoria, două micromane semnate de laureatul premiului Nobel pentru literatură Knut Hamsun vă invităm să intraţi în dialog cu Elisabeta Lăsconi, Dana Jenaru, Andreea Răsuceanu şi Dragoş C Butuzea, invitaţii acestei ediţii.

05
/09
/14

Recitesc, la nici jumătate de deceniu de la apariție, “Harta și teritoriul”, de Michel Houellebecq. Nu obișnuiesc să recitesc atât de repede. Și atunci, de ce?

04
/09
/14

Cele mai bune 100 de cărţi din toate timpurile au fost alese de 100 de autori din 54 de ţări, la iniţiativa Norwegian Book Clubs şi a Institutului Nobel din Norvegia. Deşi alegerile nu au fost organizate sub forma unui clasament, "Don Quijote" a primit cu 50 la sută mai multe voturi decât orice altă carte.