Undeva, cândva… Badea Cârțan
https://www.ziarulmetropolis.ro/undeva-candva-badea-cartan/

Într-o zi de 7 august (1911) se stingea din viaţă Gheorghe Cârţan, ţăran român originar din Cârţişoara Sibiului, cunoscut sub numele de Badea Cârţan, ce rămas în istorie ca un mare luptător pentru cauza românilor de pretutindeni.

Un articol de Petre Ivan|7 august 2018

Într-o vreme în care românii din Transilvania, ce aparținea de Imperiul Austro-Ungar, nu se bucurau de mai multe drepturi, Badea Cârțan a folosit cea mai eficientă metodă de a arăta că este român: a ales să distribuie cărți românești în Transilvania și în special cărți de istorie ce arătau originea latină a poporului român.

El a trecut timp de 30 de ani, de mai multe ori munții, aducând în traistă mii de cărți românești, pe care le-a distribuit ţăranilor, învăţătorilor şi preoţilor români din Transilvania.

Badea Cârțan a ajuns de mai multe ori la București, unde a cunoscut mai mulți oameni de cultură, de la care a învățat istoria românilor, printre care și pe profesorul Vasile Alexandrescu Urechia, preşedintele Ligii Culturale a Românilor, cel care l-a și ajutat în mai multe rânduri cu importante donații de cărți românești.

Badea Cartan în 1889

La Bucureşti, Badea Cârţan a vizitat muzeele din capitală, Ateneul Român, Universitatea, Academia Română și i-a cunoscut pe Nicolae Iorga, George Coşbuc, Spiru Haret, Take Ionescu și alții.

Dorind să vadă cu proprii săi ochi monumentele ce reprezentau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârțan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Astfel, în ianuarie 1896 s-a hotărât să plece în Italia, unde dorea să vadă Columna lui Traian, care pentru el simboliza mărturia cea mai grăitoare a originii latine a românilor.

Însă înainte de a pleca, i-a spus profesorului Vasile A. Urechia ce călătorie intenţionează să facă, primind de la acesta susţinerea morală, câteva scrisori de recomandare şi bani pentru drum.

La 3 ianuarie 1896 Cârţan a pornit spre „mama Roma”, cum îi plăcea lui să spună, iar pe lângă puţine haine de schimb şi ceva merinde, a luat în traistă un pumn de pământ din grădina casei sale şi boabe de grâu pe care să le aducă ofrande înaintaşilor, la Columna lui Traian.

După patruzeci şi trei de zile și după ce a rupt patru perechi de opinci, a ajuns la Roma, iar în faţa Columnei lui Traian, badea Cârţan a presărat pământul românesc şi boabele de grâu, ca un gest simbolic adus înaintașilor săi.

Apoi, ostenit de lungul drum, s-a culcat la picioarele Columnei, unde a dormit până a doua zi dimineață. Când s-a trezit, era înconjurat de o mulţime de curioşi, iar unul dintre ei văzând costumul popular românesc pe care-l purta, a exclamat uimit: „un dac a coborât de pe Columnă”.

În câteva zile, Badea Cârţan a devenit celebru în Italia, mai multe ziare scriind despre el și despre România. În cele patru săptămâni cât a stat la Roma, a fost invitat în repetate rânduri de mai multe personalităţi italiene, de la profesori universitari, la oameni de artă, deputaţi şi senatori, toți considerându-l „un sol al poporului român”.

A fost primit în audienţă de primarul Romei, la Vatican de cardinalul Rampolla, de numeroşi membri ai guvernului italian şi chiar de regele Umberto I, de la care a primit cadouri în cărţi şi fotografii cu Columna lui Traian. Peste tot, Badea Cârţan a impresionat în mod admirabil, stârnind simpatie, interes şi admiraţie faţă de el şi români în general.

La data de 15 martie a pornit spre ţară, iar la 10 iunie 1896 pe când se afla acasă, în Transilvania

Badea Cârțan la Roma, la baza Columnei lui Traian

, a fost arestat de jandarmii unguri, care i-au confiscat şi fotografiile cu Columna lui Traian, precum şi cărţile pe care le deţinea.

A fost bătut şi trimis la Făgăraş, iar la judecătorie, una dintre întrebările care i-au fost adresate a fost „ce treabă ai tu cu Roma şi cu România?” A fost eliberat după două zile de carceră, dar lucrurile confiscate nu i-au mai fost înapoiate vreodată.

În august 1896 badea Cârţan a plecat din nou la drum, de data aceasta spre Paris, iar în drumul spre capitala Franţei s-a oprit la Viena, pentru a depune o plângere împăratului Imperiului Austro-Ungar, arătându-i acestuia suferinţele suportate de români din partea autorităţilor ungare.

De la Viena şi-a urmat drumul prin Bologna, Florenţa şi Genova, apoi prin Marsilia, şi Lyon, spre Paris unde studenţii români aflaţi aici la studii, l-au condus să viziteze marile muzee ale capitalei franceze.

Badea Cârțan a murit pe 7 august în 1911, cu şapte ani înainte de marea Unire şi a fost înmormântat la Sinaia. Pe crucea de piatră deasupra mormântului său a fost inscripţionat: „Aici doarme Badea Cârţan, visând întregirea neamului său”.

(sursa: lectiadeistorie.ro)

Foto: Badea Cârțan – facebook

29
/08
/16

Într-o zi de 29 august se năştea Ingrid Bergman. De trei ori câştigătoare a premiului Oscar, actriţa suedeză a rămas în inimile cinefililor graţie prestaţiei memorabile din Casablanca, unde, alături de Humphrey Bogart, a format unul dintre cele mai iubite cupluri de îndrăgostiţi de pe marile ecrane. Ingrid Bergmans-a stins din viaţă la 29 august 1982, în ziua în care împlinea 67 de ani.

20
/08
/16

Într-o zi de 20 august se năştea istoricul literar Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1920) şi se stingeau din viaţă îndrăgitul cântăreţ Joe Dassin (1980) şi Dimitrie Bolintineanu, "unul dintre cei mai mari poeţi pe care i-a produs poporul român" (N. Iorga) şi "poate cel mai genial" (O. Densușianu)...

19
/08
/16

Într-o zi de 19 august (1881) se năştea George Enescu, cel de-al optulea copil al familei Costache şi Maria Enescu. Viitorul muzician de geniu rămâne în scurt timp singura odraslă a familiei, toţi ceilalţi şapte copii veniţi pe lume înaintea sa stingându-se din viaţă la vârste fragede.

18
/08
/16

Într-o zi de 18 august (1952) se năştea actorul şi dansatorul american Patrick Swayze, devenit celebru după rolurile din "Dirty Dancing" (1987) - film pentru care a scris și compus cântecul She's Like the Wind -, "Ghost" (1990) sau "Point Break" (1991).

12
/08
/16

Într-o zi de 12 august (1913) se năştea una dintre marile doamne ale teatrului românesc. Despre Clody Bertola Emil Cioran spunea: “Fata asta e ca o cruce pe care să o porţi pe piept”, iar Liviu Ciulei: “Cea mai mare actriţă cu care am avut fericirea să lucrez vreodată”.

11
/08
/16

Într-o zi de 11 august se stingea din viaţă Ion Barbu (Dan Barbilian), unul dintre cei mai importanţi poeţi români interbelici. Debutul său artistic a fost declanşat de un pariu cu Tudor Vianu. Plecat într-o excursie la Giurgiu în timpul liceului, Dan Barbilian îi promite lui Tudor Vianu că va scrie un caiet de poezii, argumentând că spiritul artistic se află în fiecare. Din acest “pariu”, Dan Barbilian îşi descoperă talentul şi iubirea faţă de poezie.

08
/08
/16

Într-o zi de 8 august (1983) se stingea din viaţă Emanoil Petruț, unul dintre cei mai apreciaţi actori români. Tot astăzi, 8 august, regizorul de teatru Tompa Gábor împlineşte 59 de ani, iar actorul american Dustin Hoffman, 79...

05
/08
/16

Într-o zi de 5 august (1922) se năştea Marin Preda. Tot astăzi îşi sărbătoresc aniversarea: actriţa Rodica Popescu Bitănescu, pianistul Dan Grigore şi cântăreaţa Ada Milea. De asemenea, într-o zi de 5 august se stingeau din viaţă: Florian Pittiş, Coca Andronescu, Marilyn Monroe şi Richard Burton…

04
/08
/16

Într-o zi de 4 august se năsteau trompetistul și cântărețul Louis Armstrong (1901), unul dintre cei mai mai influenţi artişti din istoria jazz-ului, şi scriitorul norvegian Knut Hamsun (1859), laureat al Premiului Nobel. Tot într-o zi de 4 august se stingea din viaţă scriitorul danez Hans Christian Andersen (1875) , cel care a încântat generații întregi de copii cu povești precum "Crăiasa Zăpezii", "Hainele cele noi ale împăratului", "Fetița cu chibrituri", "Rățușca cea urâtă", "Mica sirenă" și multe altele,

18
/07
/16

Într-o zi de 18 iulie s-a stins din viaţă regina Maria, a doua regină a României, soția regelui Ferdinand I al României şi mama regelui Carol al II-lea. A fost supranumită de popor “Mama Regină”, “Mama răniţilor” sau “Regina soldat”, datorită acţiunilor sale din perioada Primului Razboi Mondial.

08
/07
/16

Într-o zi de 8 iulie se năşteau poetul, dramaturgul și prozatorul francez Jean de La Fontaine, cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale, actriţa americană Anjelica Huston şi scriitorul român Şerban Foarţă.

27
/06
/16

Isabelle Adjani, sex simbol al anilor 80, împlineşte astăzi 61 de ani. Adjani s-a născut într-un cartier de imigranți de la marginea Parisului. La 17 ani a fost acceptată la prestigioasa instituţie teatrală Comedia Franceză cu care semneaza un contract pe 20 de ani. Tot qstăzi îşi serbează ziua de naştere şi actorul american Tobey Maguire (41 de ani), pentru cinefilii mai tineri, interpretul personajului Spider-Man / Omul-păianjen...

19
/04
/16

În urmă cu aproape 90 de ani, într-o zi de 19 aprilie (1927), din cauza „obscenității” spectacolului intitulat „Sex”, Mae West, viitorul sex-simbol al Hollywood -ului, este condamnată la 10 zile de închisoare „pentru coruperea morală a tinerilor”… Zece ani mai târziu, Paramount Pictures îi va oferi un contract, succesul înregistrat de actriţă salvând astfel compania de la faliment.

01
/04
/16

Într-o zi de 1 aprilie se stingea din viaţă actorul Mihai Mereuţă. Tot într-o zi de 1 aprilie se înfiinţa Opera Română din București, dar şi Societatea Literară Română, care va deveni ulterior Societatea Academică Română, iar apoi Academia Română.

21
/03
/16

Intr-o zi de 21 martie se năşteau Gabriel Spahiu, Dorina Chiriac şi Stefan Ciubotărașu.  La vârsta de 12 ani (1922), Ştefan Ciubotărașu sosea la Bucureşti "cu un tren mărfar", pentru a învăţa meseria de pantofar. În timpul liber făcea mici comisioane primind în schimb bilete la teatru. Devine fascinat de spectacolul "O scrisoare pierdută" şi de piesa lui Victor Eftimiu "Înşirăte, mărgărite".