Undeva, cândva… Badea Cârțan
https://www.ziarulmetropolis.ro/undeva-candva-badea-cartan/

Într-o zi de 7 august (1911) se stingea din viaţă Gheorghe Cârţan, ţăran român originar din Cârţişoara Sibiului, cunoscut sub numele de Badea Cârţan, ce rămas în istorie ca un mare luptător pentru cauza românilor de pretutindeni.

Un articol de Petre Ivan|7 August 2018

Într-o vreme în care românii din Transilvania, ce aparținea de Imperiul Austro-Ungar, nu se bucurau de mai multe drepturi, Badea Cârțan a folosit cea mai eficientă metodă de a arăta că este român: a ales să distribuie cărți românești în Transilvania și în special cărți de istorie ce arătau originea latină a poporului român.

El a trecut timp de 30 de ani, de mai multe ori munții, aducând în traistă mii de cărți românești, pe care le-a distribuit ţăranilor, învăţătorilor şi preoţilor români din Transilvania.

Badea Cârțan a ajuns de mai multe ori la București, unde a cunoscut mai mulți oameni de cultură, de la care a învățat istoria românilor, printre care și pe profesorul Vasile Alexandrescu Urechia, preşedintele Ligii Culturale a Românilor, cel care l-a și ajutat în mai multe rânduri cu importante donații de cărți românești.

Badea Cartan în 1889

La Bucureşti, Badea Cârţan a vizitat muzeele din capitală, Ateneul Român, Universitatea, Academia Română și i-a cunoscut pe Nicolae Iorga, George Coşbuc, Spiru Haret, Take Ionescu și alții.

Dorind să vadă cu proprii săi ochi monumentele ce reprezentau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârțan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Astfel, în ianuarie 1896 s-a hotărât să plece în Italia, unde dorea să vadă Columna lui Traian, care pentru el simboliza mărturia cea mai grăitoare a originii latine a românilor.

Însă înainte de a pleca, i-a spus profesorului Vasile A. Urechia ce călătorie intenţionează să facă, primind de la acesta susţinerea morală, câteva scrisori de recomandare şi bani pentru drum.

La 3 ianuarie 1896 Cârţan a pornit spre „mama Roma”, cum îi plăcea lui să spună, iar pe lângă puţine haine de schimb şi ceva merinde, a luat în traistă un pumn de pământ din grădina casei sale şi boabe de grâu pe care să le aducă ofrande înaintaşilor, la Columna lui Traian.

După patruzeci şi trei de zile și după ce a rupt patru perechi de opinci, a ajuns la Roma, iar în faţa Columnei lui Traian, badea Cârţan a presărat pământul românesc şi boabele de grâu, ca un gest simbolic adus înaintașilor săi.

Apoi, ostenit de lungul drum, s-a culcat la picioarele Columnei, unde a dormit până a doua zi dimineață. Când s-a trezit, era înconjurat de o mulţime de curioşi, iar unul dintre ei văzând costumul popular românesc pe care-l purta, a exclamat uimit: „un dac a coborât de pe Columnă”.

În câteva zile, Badea Cârţan a devenit celebru în Italia, mai multe ziare scriind despre el și despre România. În cele patru săptămâni cât a stat la Roma, a fost invitat în repetate rânduri de mai multe personalităţi italiene, de la profesori universitari, la oameni de artă, deputaţi şi senatori, toți considerându-l „un sol al poporului român”.

A fost primit în audienţă de primarul Romei, la Vatican de cardinalul Rampolla, de numeroşi membri ai guvernului italian şi chiar de regele Umberto I, de la care a primit cadouri în cărţi şi fotografii cu Columna lui Traian. Peste tot, Badea Cârţan a impresionat în mod admirabil, stârnind simpatie, interes şi admiraţie faţă de el şi români în general.

La data de 15 martie a pornit spre ţară, iar la 10 iunie 1896 pe când se afla acasă, în Transilvania

Badea Cârțan la Roma, la baza Columnei lui Traian

, a fost arestat de jandarmii unguri, care i-au confiscat şi fotografiile cu Columna lui Traian, precum şi cărţile pe care le deţinea.

A fost bătut şi trimis la Făgăraş, iar la judecătorie, una dintre întrebările care i-au fost adresate a fost „ce treabă ai tu cu Roma şi cu România?” A fost eliberat după două zile de carceră, dar lucrurile confiscate nu i-au mai fost înapoiate vreodată.

În august 1896 badea Cârţan a plecat din nou la drum, de data aceasta spre Paris, iar în drumul spre capitala Franţei s-a oprit la Viena, pentru a depune o plângere împăratului Imperiului Austro-Ungar, arătându-i acestuia suferinţele suportate de români din partea autorităţilor ungare.

De la Viena şi-a urmat drumul prin Bologna, Florenţa şi Genova, apoi prin Marsilia, şi Lyon, spre Paris unde studenţii români aflaţi aici la studii, l-au condus să viziteze marile muzee ale capitalei franceze.

Badea Cârțan a murit pe 7 august în 1911, cu şapte ani înainte de marea Unire şi a fost înmormântat la Sinaia. Pe crucea de piatră deasupra mormântului său a fost inscripţionat: „Aici doarme Badea Cârţan, visând întregirea neamului său”.

(sursa: lectiadeistorie.ro)

Foto: Badea Cârțan – facebook

28
/11
/18

"Cade zăpada, / Tu nu vei veni în seara asta / Cade zăpada / Şi inima mea se îmbracă în negru, / Acest cortegiu mătăsos, / Cu totul în lacrimi albe / Pasărea pe creangă / Jeleşte farmecul. (...)". "Tombe la neige", unul din marile succese ale lui Salvatore Adamo, a fost un mare hit în Franța anului 1963.

22
/11
/18

Maya Plisetskaya dansând Bolero-ul lui Maurice Bejart, într-o înregistrare din 1976, la Teatrul  Royal de la Monnaie, Bruxelles,  cu ocazia Festivalului Fête de l'Humanité. Într-o zi de 22 noiembrie (2007) se stingea din viață, la vârsta de 80 de ani, Maurice Bejart, considerat coregraful secolului XX.

19
/11
/18

Prima zăpadă, Ali MacGraw, bătaie cu bulgări, Ryan O'Neal, om de zăpadă, anul 1970, sărutări în zăpadă, Francis Lai, Love Story, unul dintre cele mai romantice filme ale tuturor timpurilor, îmbrățișări la gura sobei și multe lecturi,

08
/11
/18

O fi azi ziua lui Alain Delon, ajuns, iată, la 83 de ani, dar, totuși, să dăm Cezarului, în cazul de față actorului britanic Idris Elba, ce e al Cezarului... Adică să amintim că actorul londonez în vârstă de 46 de ani a fost desemnat cel mai sexy bărbat în viaţă, în 2018, de revista People.

02
/11
/18

În noaptea de 2 noiembrie 1975, Pier Paolo Pasolini, unul dintre cei mai mari artiști și intelectuali italieni ai secolului al XX-lea și simbol al artei luptând împotriva puterii, era ucis într-un cartier din Roma. 40 de ani mai târziu, în mai 2015, Abel Ferrara lansa la Festivalul de la Veneția filmul biografic "Pasolini", cu Willem Dafoe în rolul lui Pier Paolo Pasolini.

01
/11
/18

Această imagine, în care Elvis Presley discută cu un puști de 11 ani - Kurt Russell, viitorul mare actor de la Hollywood - este extrasă din filmul "It Happened at the World's Fair", al 12-lea film al lui Elvis, realizat în anul 1963. 

31
/10
/18

O fi ea ultima zi de octombrie în calendar (adică ziua în care s-au născut Alehin - șahistul, Helmut Newton – fotograful, Barbara Bel Geddes – Miss Ellie din Dallas, Bud Spencer – Piedone din film, nu cel de la primărie și, bineînțeles, Marco van Basten - fotbalistul olandez și ziua în care au murit Egon Schiele – pictorul și Federico Fellini – cineastul), dar afară e o vreme atât de frumoasă de-ți vine s-o inviți la un dans, nu alta!

30
/10
/18

Diego Armando Maradona, care-și serbează, astăzi, cea de-a 58-a anaiversare, fâcând schimb de tricouri cu Freddy Mercury, în anul 1981. Pe atunci, promițătorul Maradona, care juca la Boca Juniors, nu debutase încă la Cupa Mondială, în timp ce membrii trupei Queen lucrau la cel de-al zecelea album, "Hot Space".

23
/10
/18

O fotografie din anul 1965 cu protagoniștii filmului "Doctor Jivago", ecranizarea romanului omonim semnat de Pasternak, în regia lui David Lean. Se împlinesc, astăzi, 60 de ani (23 octombrie 1958) de când scriitorului rus Boris Pasternak i se decerna Premiul Nobel pentru literatură pentru romanul "Doctor Jivago",roman devenit best-seller în Europa Occidentală, dar nepublicat în țara de origine.

Page 1 of 1812345...10...Last »