Undeva, cândva… Badea Cârțan
https://www.ziarulmetropolis.ro/undeva-candva-badea-cartan/

Într-o zi de 7 august (1911) se stingea din viaţă Gheorghe Cârţan, ţăran român originar din Cârţişoara Sibiului, cunoscut sub numele de Badea Cârţan, ce rămas în istorie ca un mare luptător pentru cauza românilor de pretutindeni.

Un articol de Petre Ivan|7 august 2018

Într-o vreme în care românii din Transilvania, ce aparținea de Imperiul Austro-Ungar, nu se bucurau de mai multe drepturi, Badea Cârțan a folosit cea mai eficientă metodă de a arăta că este român: a ales să distribuie cărți românești în Transilvania și în special cărți de istorie ce arătau originea latină a poporului român.

El a trecut timp de 30 de ani, de mai multe ori munții, aducând în traistă mii de cărți românești, pe care le-a distribuit ţăranilor, învăţătorilor şi preoţilor români din Transilvania.

Badea Cârțan a ajuns de mai multe ori la București, unde a cunoscut mai mulți oameni de cultură, de la care a învățat istoria românilor, printre care și pe profesorul Vasile Alexandrescu Urechia, preşedintele Ligii Culturale a Românilor, cel care l-a și ajutat în mai multe rânduri cu importante donații de cărți românești.

Badea Cartan în 1889

La Bucureşti, Badea Cârţan a vizitat muzeele din capitală, Ateneul Român, Universitatea, Academia Română și i-a cunoscut pe Nicolae Iorga, George Coşbuc, Spiru Haret, Take Ionescu și alții.

Dorind să vadă cu proprii săi ochi monumentele ce reprezentau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârțan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Astfel, în ianuarie 1896 s-a hotărât să plece în Italia, unde dorea să vadă Columna lui Traian, care pentru el simboliza mărturia cea mai grăitoare a originii latine a românilor.

Însă înainte de a pleca, i-a spus profesorului Vasile A. Urechia ce călătorie intenţionează să facă, primind de la acesta susţinerea morală, câteva scrisori de recomandare şi bani pentru drum.

La 3 ianuarie 1896 Cârţan a pornit spre „mama Roma”, cum îi plăcea lui să spună, iar pe lângă puţine haine de schimb şi ceva merinde, a luat în traistă un pumn de pământ din grădina casei sale şi boabe de grâu pe care să le aducă ofrande înaintaşilor, la Columna lui Traian.

După patruzeci şi trei de zile și după ce a rupt patru perechi de opinci, a ajuns la Roma, iar în faţa Columnei lui Traian, badea Cârţan a presărat pământul românesc şi boabele de grâu, ca un gest simbolic adus înaintașilor săi.

Apoi, ostenit de lungul drum, s-a culcat la picioarele Columnei, unde a dormit până a doua zi dimineață. Când s-a trezit, era înconjurat de o mulţime de curioşi, iar unul dintre ei văzând costumul popular românesc pe care-l purta, a exclamat uimit: „un dac a coborât de pe Columnă”.

În câteva zile, Badea Cârţan a devenit celebru în Italia, mai multe ziare scriind despre el și despre România. În cele patru săptămâni cât a stat la Roma, a fost invitat în repetate rânduri de mai multe personalităţi italiene, de la profesori universitari, la oameni de artă, deputaţi şi senatori, toți considerându-l „un sol al poporului român”.

A fost primit în audienţă de primarul Romei, la Vatican de cardinalul Rampolla, de numeroşi membri ai guvernului italian şi chiar de regele Umberto I, de la care a primit cadouri în cărţi şi fotografii cu Columna lui Traian. Peste tot, Badea Cârţan a impresionat în mod admirabil, stârnind simpatie, interes şi admiraţie faţă de el şi români în general.

La data de 15 martie a pornit spre ţară, iar la 10 iunie 1896 pe când se afla acasă, în Transilvania

Badea Cârțan la Roma, la baza Columnei lui Traian

, a fost arestat de jandarmii unguri, care i-au confiscat şi fotografiile cu Columna lui Traian, precum şi cărţile pe care le deţinea.

A fost bătut şi trimis la Făgăraş, iar la judecătorie, una dintre întrebările care i-au fost adresate a fost „ce treabă ai tu cu Roma şi cu România?” A fost eliberat după două zile de carceră, dar lucrurile confiscate nu i-au mai fost înapoiate vreodată.

În august 1896 badea Cârţan a plecat din nou la drum, de data aceasta spre Paris, iar în drumul spre capitala Franţei s-a oprit la Viena, pentru a depune o plângere împăratului Imperiului Austro-Ungar, arătându-i acestuia suferinţele suportate de români din partea autorităţilor ungare.

De la Viena şi-a urmat drumul prin Bologna, Florenţa şi Genova, apoi prin Marsilia, şi Lyon, spre Paris unde studenţii români aflaţi aici la studii, l-au condus să viziteze marile muzee ale capitalei franceze.

Badea Cârțan a murit pe 7 august în 1911, cu şapte ani înainte de marea Unire şi a fost înmormântat la Sinaia. Pe crucea de piatră deasupra mormântului său a fost inscripţionat: „Aici doarme Badea Cârţan, visând întregirea neamului său”.

(sursa: lectiadeistorie.ro)

Foto: Badea Cârțan – facebook

18
/03
/16

Născut într-o zi de 18 martie (1899), Ion Fintesteanua fost tenor până să ajungă actor. De mic copil viitorul artist s-a jucat de-a teatrul, în mahalaua bucureşteană Lăzureanu. Avea 17 ani când România a intrat în Primul Război Mondial. S-a refugiat la Iaşi cu un prieten, unde a intrat ca tenor în corul Societăţii Române de Operă. Tot în refugiu, Maria Ventura, Tony Bulandra şi Ion Manolescu jucau la Teatrul Naţional ieşean “Marşul nupţial”. Pentru că actorul care interpreta rolul “şefului de orchestră” se îmbolnăveşte, cineva îşi aminteşte de tânărul tenor – “e unul de la operă pe aici, care face pe artistul şi recită versuri prin spitale, cu răniţii”. Finteşteanu este luat pe sus, pudrat pe păr să pară mai bătrân şi…

17
/03
/16

Într-o zi de 17 martie (1883) se năştea Urmuz (Demetru Demetrescu-Buzău), „cel mai paradoxal scriitor român“ cum l-a numit George Pruteanu. Urmuz  va fi  judecător în Dobrogea, iar după război se va apuca să scrie, numai pentru a-și distra frații și surorile, parodiind cu false automatisme academismul prozei curente.

10
/03
/16

Într-o zi de 10 martie înceta din viaţă prozatorul şi dramaturgul rus Mihail Bulgakov. Pentru a deveni scriitor, Bulgakov a renunţat la cariera de medic. La 8 ani de la luarea acestei decizii, scriitorul a început să lucreze la romanul Maestrul și Margareta, sub titlul Inginerul cu copite.

04
/03
/16

În urmă cu 39 de ani, într-o zi de 4 martie, înceta din viaţă Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori români. În acea seară, un cutremur devastator cu magnitudinea de 7,3 grade Richter a făcut mii de victime, printre care şi numeroşi artişti şi oameni de cultură, distrugând totodată multe din clădirile Bucureştiului.

01
/03
/16

Într-o zi de 1 martie se năştea Ion Creangă, unul dintre clasicii literaturii române, autor al Amintirilor din copilărie. După  ce, timp de 12 ani, a slujit ca preot la diferite biserici din Iaşi, a fost exclus definitiv din rândurile clerului, pe motiv că: ”și-a părăsit nevasta, a tras cu pușca în ciorile care murdăreau Biserica Golia, s-a tuns ca un mirean şi multe altele”.

25
/02
/16

Într-o zi de 25 februarie a încetat din viaţă Duiliu Zamfirescu, romancier, dramaturg, poet şi om politic, autorul romanelor din Ciclul Comăneștenilor. Tot într-o zi de 25 februarie se năşteau Carlo Goldoni, cunoscutul dramaturg și libretist italian din Veneția şi Enrico Caruso, unul dintre cei mai faimoși tenori din istoria operei.

24
/02
/16

într-o zi de 24 februarie (1960) începea "procesul intelectualilor mistico-legionari", acuzați că au citit și răspândit operele lui Mircea Eliade. Principalii inculpați erau Constantin Noica, Constantin Dinu Pillat, Al. O. Teodoreanu și Nicolae Steinhardt. Deși au fost mai mulți scriitori condamnați în acest lot, memorialistul grupului a rămas Nicu Steinhardt cu "Jurnalul fericirii".

18
/02
/16

Într-o zi de 18 februarie se năştea Nikos Kazantzakis, cel mai important și mai tradus scriitor grec al secolului XX. A fost nominalizat de câteva ori la Premiul Nobel și a devenit cunoscut în 1964, după lansarea filmului Zorba grecul, ecranizarea romanului său din 1947, Alexis Zorbas. Tot într-o zi de 18 februarie avea loc prima transmisie de teatru radiofonic la Radiodifuziunea Română, cu piesa într-un act "Ce ştie satul?" de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Maria Filotti, Ronald Bulfinski şi Victoria Mierlescu.

04
/02
/16

Într-o zi de 4 februarie se năştea actorul de comedie Norman Wisdom. Acesta  a debutat ca entertainer profesionist la vârsta de 31 de ani și a avut o ascensiune fulminantă. Și-a descoperit talentul în armata britanică, unde era toboșar în fanfara militară. Tot aici a învățat să călărească, a devenit campion la box (categoria muscă) și a învățat să cânte la trompetă și clarinet. După stagiul militar, a devenit șofer de taxi și operator de telefonie. Charlie Chaplin spunea despre Norman că este clovnul său preferat.

02
/02
/16

Într-o zi de 2 februarie (1996) s-a stins din viață actorul, regizorul, cântăreţul, coregraful, dansatorul și producător de film american Gene Kelly. Cunoscut mai cu seamă pentru rolul din Singin' in the Rain, Kelly a fost una din forţele majore ale filmelor muzicale ale Hollywood-ului anilor ’40-‘50. În 1999, American Film Institute l-a numit pe Gene Kelly “unul dintre cei mai importanţi actori ai tuturor timpurilor”.

05
/01
/16

Ştiaţi că într-o zi de 5 ianuarie se inaugura Teatrul de Comedie din București, la iniţiativa lui Radu Beligan? Ajuns astăzi la venerabila vârstă de 97 de ani, maestrul Beligan a fost directorul instituţiei timp de opt ani, în perioada 1961 — 1969.