Undeva, cândva… Badea Cârțan
https://www.ziarulmetropolis.ro/undeva-candva-badea-cartan/

Într-o zi de 7 august (1911) se stingea din viaţă Gheorghe Cârţan, ţăran român originar din Cârţişoara Sibiului, cunoscut sub numele de Badea Cârţan, ce rămas în istorie ca un mare luptător pentru cauza românilor de pretutindeni.

Un articol de Petre Ivan|7 august 2018

Într-o vreme în care românii din Transilvania, ce aparținea de Imperiul Austro-Ungar, nu se bucurau de mai multe drepturi, Badea Cârțan a folosit cea mai eficientă metodă de a arăta că este român: a ales să distribuie cărți românești în Transilvania și în special cărți de istorie ce arătau originea latină a poporului român.

El a trecut timp de 30 de ani, de mai multe ori munții, aducând în traistă mii de cărți românești, pe care le-a distribuit ţăranilor, învăţătorilor şi preoţilor români din Transilvania.

Badea Cârțan a ajuns de mai multe ori la București, unde a cunoscut mai mulți oameni de cultură, de la care a învățat istoria românilor, printre care și pe profesorul Vasile Alexandrescu Urechia, preşedintele Ligii Culturale a Românilor, cel care l-a și ajutat în mai multe rânduri cu importante donații de cărți românești.

Badea Cartan în 1889

La Bucureşti, Badea Cârţan a vizitat muzeele din capitală, Ateneul Român, Universitatea, Academia Română și i-a cunoscut pe Nicolae Iorga, George Coşbuc, Spiru Haret, Take Ionescu și alții.

Dorind să vadă cu proprii săi ochi monumentele ce reprezentau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârțan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Astfel, în ianuarie 1896 s-a hotărât să plece în Italia, unde dorea să vadă Columna lui Traian, care pentru el simboliza mărturia cea mai grăitoare a originii latine a românilor.

Însă înainte de a pleca, i-a spus profesorului Vasile A. Urechia ce călătorie intenţionează să facă, primind de la acesta susţinerea morală, câteva scrisori de recomandare şi bani pentru drum.

La 3 ianuarie 1896 Cârţan a pornit spre „mama Roma”, cum îi plăcea lui să spună, iar pe lângă puţine haine de schimb şi ceva merinde, a luat în traistă un pumn de pământ din grădina casei sale şi boabe de grâu pe care să le aducă ofrande înaintaşilor, la Columna lui Traian.

După patruzeci şi trei de zile și după ce a rupt patru perechi de opinci, a ajuns la Roma, iar în faţa Columnei lui Traian, badea Cârţan a presărat pământul românesc şi boabele de grâu, ca un gest simbolic adus înaintașilor săi.

Apoi, ostenit de lungul drum, s-a culcat la picioarele Columnei, unde a dormit până a doua zi dimineață. Când s-a trezit, era înconjurat de o mulţime de curioşi, iar unul dintre ei văzând costumul popular românesc pe care-l purta, a exclamat uimit: „un dac a coborât de pe Columnă”.

În câteva zile, Badea Cârţan a devenit celebru în Italia, mai multe ziare scriind despre el și despre România. În cele patru săptămâni cât a stat la Roma, a fost invitat în repetate rânduri de mai multe personalităţi italiene, de la profesori universitari, la oameni de artă, deputaţi şi senatori, toți considerându-l „un sol al poporului român”.

A fost primit în audienţă de primarul Romei, la Vatican de cardinalul Rampolla, de numeroşi membri ai guvernului italian şi chiar de regele Umberto I, de la care a primit cadouri în cărţi şi fotografii cu Columna lui Traian. Peste tot, Badea Cârţan a impresionat în mod admirabil, stârnind simpatie, interes şi admiraţie faţă de el şi români în general.

La data de 15 martie a pornit spre ţară, iar la 10 iunie 1896 pe când se afla acasă, în Transilvania

Badea Cârțan la Roma, la baza Columnei lui Traian

, a fost arestat de jandarmii unguri, care i-au confiscat şi fotografiile cu Columna lui Traian, precum şi cărţile pe care le deţinea.

A fost bătut şi trimis la Făgăraş, iar la judecătorie, una dintre întrebările care i-au fost adresate a fost „ce treabă ai tu cu Roma şi cu România?” A fost eliberat după două zile de carceră, dar lucrurile confiscate nu i-au mai fost înapoiate vreodată.

În august 1896 badea Cârţan a plecat din nou la drum, de data aceasta spre Paris, iar în drumul spre capitala Franţei s-a oprit la Viena, pentru a depune o plângere împăratului Imperiului Austro-Ungar, arătându-i acestuia suferinţele suportate de români din partea autorităţilor ungare.

De la Viena şi-a urmat drumul prin Bologna, Florenţa şi Genova, apoi prin Marsilia, şi Lyon, spre Paris unde studenţii români aflaţi aici la studii, l-au condus să viziteze marile muzee ale capitalei franceze.

Badea Cârțan a murit pe 7 august în 1911, cu şapte ani înainte de marea Unire şi a fost înmormântat la Sinaia. Pe crucea de piatră deasupra mormântului său a fost inscripţionat: „Aici doarme Badea Cârţan, visând întregirea neamului său”.

(sursa: lectiadeistorie.ro)

Foto: Badea Cârțan – facebook

11
/05
/17

După ce ajunge cel mai renumit artist al curentului suprarealist, Salvador Dali (11 mai 1904 - 23 ianuarie 1989) se vede vehement criticat de André Breton, pe motiv că spaniolul nu are o poziţie clară faţă de Hitler şi că nu se alatură mişcării de stânga a avangardiştilor. Exclus din sânul mişcării care l-a consacrat, Dali exclamă înfuriat: "Suprarealismul sunt eu!".

10
/05
/17

„Şansa este numele dat de nebuni destinului.” - Fred Astaire. Într-o zi de 10 mai (1899) se năștea, în Omaha, SUA, dansatorul, actorul şi coregraful Frederick Austerlitz (Fred Astaire), cel care avea să fie considerat cel mai mare dansator al tuturor timpurilor.

08
/05
/17

Într-o zi de 8 mai se nășteau Cristian Vasile, unul dintre cei mai îndrăgiţi cântăreţi ai perioadei interbelice, Fernandel, Roberto Rossellini, Thomas Pynchon și prozatorul Gheorghe Crăciun și se stingeau din viață Gustave Flaubert și Paul Gauguin.

06
/05
/17

Într-o zi de 6 mai se stingea din viaţă filosoful și scriitorul Lucian Blaga. În 1956, la iniţiativa unor mari personalităţi din Italia, Franţa şi din diaspora română, Blaga a fost propus pentru Premiul Nobel în Literatură, pe care nu l-a putut obţine, în principal, din cauza opoziţiei Academiei Române din acele vremuri.

02
/05
/17

Într-o zi de 2 mai (1519) deceda pictorul, sculptorul, arhitecul, muzicianul, inventatorul, anatomistul, geologul, cartograful, botanistul și scriitorul Leonardo da Vinci, considerat cel mai mare inginer al tuturor timpurilor şi cel mai important geniu din istoria omenirii.

13
/04
/17

„Eu sunt o actriţă nesigură, dar în nesiguranţa asta există o siguranţă, acesta e paradoxul" - Rodica Mandcahe. Una dintre cele mai apreciate şi talentate actriţe ale scenei autohtone împlineşte 74 de ani.

11
/04
/17

Într-o zi de 11 aprilie se stingea din viaţă Ion Minulescu, autorul memorabilelor "Romanţe pentru mai târziu". În acea zi, într-un Bucureşti ruinat de bombardamentele aliaţilor, poetul de 63 de ani aniversa 30 de ani de căsnicie cu poeta Claudia Millian. Tot într-o zi de 11 aprilie era prezentat în România Visul lui Tănase, un film-scheci de N. Kirițescu, realizat la Berlin, avându-l pe Constantin Tănase în rolul principal şi avea loc premiera piesei Haiducii, de Victor Eftimiu.

06
/04
/17

Regele Naiului, Gheorghe Zamfir, unul dintre cei mai de seamă muzicieni români, împlinește astăzi 76 de ani. Tot ]ntr-o zi de 6 aprilie se năștea pictorul şi arhitectul italian Rafael Sanzio reprezentant de seamă al Renaşterii italiene și înceta din viaţă scriitorul de literatură ştiinţifico-fantastică Isaac Asimov.

04
/04
/17

Într-o zi de 4 aprilie se năştea Andrei Tarkovsky, unul dintre cei mai importanţi cineaști din istoria filmului. Tarkovsky a realizat doar 7 filme în cei 27 de ani ai carierei sale. Tot într-o zi de 4 aprilie se nășteau actorii Ștefan Tapalagă și Heath Ledger, se realiza primul film românesc de desen animat „Păcală în Lună” și era asasinat Martin Luther King Jr., laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1964, cunoscut militant pentru apărarea drepturilor civile ale populației de culoare.

31
/03
/17

În urmă cu 84 de ani, pe data de 31 martie 1933, venea pe lume, la Ploieşti, poetul, scriitorul şi eseistul român Nichita Stănescu, ales post-mortem membru al Academiei Române. A fost unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, limbă pe care el însuşi o denumea: Dumnezeiesc de frumoasă. Tot într-o zi de 31 martie se nășteau filosoful René Descartes, compozitor Franz Joseph Haydn și scriitorii Nikolai Vasilievici Gogol si John Fowles.

30
/03
/17

“Aș spune fără ezitare, că, dacă există un talent, el se cheamă Vasilica Tastaman. Nu avea niciun fel de studiu, dar ce studiu îi mai trebuia? Ea pe scenă trăia, nu spunea nimic altceva. Era o bijuterie, cum să vă spun? Eu n-am ce sa vă povestesc despre Vasilica, ea însăși este o poveste. O mare minune pe care am întâlnit-o în viața mea". - Radu Beligan. Într-o zi de 30 martie ne părăseau actrița Vasilica Tastaman şi Părintele Nicolae Steinhardt.

28
/03
/17

Într-o zi de 28 martie se nășteau Mario Vargas Llosa şi Maxim Gorki şi se stingeau din viaţă Eugen Ionescu, Grigoraș Dinicu, Gheorghe Tomozei, Ștefan Radof, Virginia Woolf, Serghei Rahmaninov, Marc Chagall, Billy Wilder şi Peter Ustinov.

27
/03
/17

Într-o zi de 27 martie era înfiinţat, la Moscova, ’’Balşoi Teatr’’, Societatea Academică Română devenea, prin decret regal, "Academia Română", se năștea regizorul american Quentin Tarantino și se stingea din viață George Pruteanu, cunoscut pentru emisiunea TV “Doar o vorbă să-ţi mai spun” şi pentru ”Legea Pruteanu” (folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice).

24
/03
/17

Într-o zi de 24 martie înceta din viaţă scriitorul francez Jules Verne, creatorul romanului de anticipaţie modern și se nășteau Harry Houdini (Erich Weiss),celebrul iluzionist american și Steve McQueen, actorul american supranumit "King of Cool".

20
/03
/17

Într-o zi de 20 martie se năşteau poetul George Topîrceanu, autorul volumului Balade vesele şi triste și pictorul Theodor Aman, întemeietorul primelor şcoli româneşti de arte frumoase. Tot într-o zi de 20 martie se stingea din viaţă fizicianul Isaac Newton, iar Albert Einstein, unul dintre cei mai străluciţi oameni de ştiinţă din istoria omenirii, publica teoria relativităţii.

09
/03
/17

Într-o zi de 9 martie  (2006) înceta din viaţă îndrăgita cântăreață Laura Stoica, în urma unui grav accident rutier.  Artista participase la un recital la Urziceni, cu ocazia zilei de 8 Martie şi se întorcea la Bucureşti, la bordul unui automobil condus de logodnicul său  Înainte de localitatea Sineşti, un alt autovehicul a intrat pe contrasens lovindu-i în plin pe aceștia. 

07
/03
/17

Într-o zi de 7 martie se stingeau din viaţă Stanley Kubrick, unul dintre cei mai inovativi, vizionari și influenți regizori de film, Aristotel, faimosul filosof al Greciei Antice. Tot într-o zi de 7 martie se năştea compozitorul francez Maurice Ravel.